„Judecătorii au aplicat greșit Convenția Europeană a Drepturilor Omului și jurisprudența relevantă a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO)”. Așa susține fostul premier Călin Popescu – Tăriceanu, în recursul pe care l-a formulat împotriva deciziei Judecătoriei sectorului 5, care i-a dat câștig de cauză primului-ministru Emil Boc, acuzat de predecesorul său liberal de calomnie.
În fața instanței, Boc este reprezentat de casa de avocatură Stoica și Asociații, iar Tăriceanu de Tudor Chiuariu, ex-ministru al justiției. Disputa dintre cei doi trenează deja de mai bine de un an pe rolul instanței. Motivul acesteia: Tăriceanu a considerat că onoarea şi reputaţia i-au fost pătate în urma declaraţiilor lui Boc, care l-a acuzat că a pus la cale afacerea „Sterling” pe final de mandat şi că nu a luat nicio măsură pentru a opri „abuzul” prin care erau „prejudiciate financiar interesele României”. Acuzaţiile lansate de Boc - care a folosit în discursul susţinut în parlament afirmaţia „hoţul strigă hoţii” - aveau să-l determine pe Tăriceanu să le ceară magistraţilor să-l oblige pe actualul premier să-i plătească daune de 100.000 de lei. * Tăriceanu: „Comentariile lui Emil Boc nu pot fi privite ca judecăți de valoare” Concret, în contestația transmisă judecătorilor, fostul premier arată că „ce se poate observa cu ușurință e că pârâtul (Emil Boc – n.r.) nu exprimă judecăți de valoare, cum ar fi «autist politic» (Roseiro Bento) sau «caracter totalitar», «tendințe fasciscte» (Jerusalem) – spețe CEDO citate de prima instanță, ci face afirmații despre: „îi sprijină în continuare pe cei care au facilitat”, „a fost o acțiune premeditată pentru a pregăti mișcarea pe final de mandat”, „diminuare a patrimoniului statului”, „contract care prejudiciază interesele României”. Acesta a ridicat obiecții și în privința modului în care instanța de fond a apreciat contextul în care Emil Boc a făcut acele declarații. „Intimatul – pârât nu e «ales de popor», așa cum eronat reține prima instanță. Emil Boc nu a candidat la alegerile parlamentare din 2008 și, în consecință, nu exercită un mandat de membru al parlamentului, deci nu este «ales de popor». Primul-ministru, în sistemul constituțional românesc, este învestit în funcție prin votul unei majorități parlamentare”, conchide Tăriceanu. Citiţi şi: Instanţa: "Boc nu a folosit termenul de «hoţ» în sensul dreptului comun"