Drama unui cimpanzeu din Austria deschide calea pentru recunoasterea in justitie a drepturilor primatelor.
Potrivit teoriei darwiniste, maimutele si oamenii au stramosi comuni. Pornind de la acest argument, primatologii incearca sa obtina pentru maimute drepturi similare cu cele ale oamenilor.
Initiativa a plecat de la cazul unui cimpanzeu de 26 de ani, pe nume Hiasl, care face in prezent subiectul unei dispute juridice in Austria. In 1982, pe cand era pui, Hiasl a fost furat din Sierra Leone si transportat intr-o cutie, alaturi de alti sapte pui, in Austria, fiind destinat unui laborator de experimente.
Vamesii au descoperit insa cutia, iar Hiasl a fost dus la un adapost pentru animale. Azilul urmeaza insa sa se inchida, iar Hiasl risca sa fie vandut sau sa ajunga exact la un laborator de experimente.
O mama pentru Hiasl
O femeie din Marea Britanie, Paula Stibbe, va incerca sa convinga justitia austriaca sa-i ofere dreptul legal de tutela asupra cimpanzeului, argumentand ca acesta are aceleasi drepturi ca un copil. Un om de afaceri austriac, impresionat de povestea lui Hiasl, a donat 5.000 de euro pentru intretinerea lui.
La procesul care va avea loc in urmatoarele luni vor fi invitati sa depuna marturie experti primatologi renumiti, intre care profesorul britanic Voler Sommer, de la Colegiul Universitar din Londra.
„Primatele sunt speciale, pentru ca sunt inrudite indeaproape cu noi. Cimpanzeii si maimutele bonobo sunt cele mai apropiate, iar ADN-ul lor difera doar cu 1a fata de al nostru”, spune Ian Redmont, seful unei organizatii de protectie a maimutelor. Experimentele pe maimute sunt interzise in majoritatea tarilor europene, insa sunt permise in Japonia si Statele Unite.
Aproape om
Maimute cu sentimente umane Argumentul principal al expertilor este acela ca ADN-ul primatelor mari este in proportie de 96-98,4% similar cu cel uman, de unde si posibilitatea de a accepta grefe umane sau transfuzii de sange.
Expertii vor cita studii recente, care arata ca unele primate salbatice vaneaza cu ajutorul sulitelor artizanale, iau parte la lupte si au capacitatea sa incheie pace.
Primatele se recunosc in oglinda si pot invata sa foloseasca limbajul uman prin semne sau simboluri, insa le lipseste anatomia vocala pentru a se exprima.
Marile primate dovedesc capacitatea de a trai sentimente, precum dragostea, teama, anxietatea sau gelozia. In Noua Zeelanda, primatele, adica urangutanii, gorilele, cimpanzeii si bonobo, beneficiaza din 1990 de drepturi speciale in calitate de „hominizi non-umani”, pentru a fi protejati de rele tratamente, sclavie, tortura, moarte sau extinctie.
Unii experti sustin ca marile primate detin facultati cognitive si emotionale care le ofera dreptul la consideratie morala.