Procesul fostului comandant de penitenciar Ioan Ficior va fi public. El a cerut secretizarea ședinței

Fostul comandat de la colonia de muncă Periprava din Delta Dunării a cerut la primul termen de jduecată secretizarea ședinței pe motiv că este mediatizată excesiv. O judecătoare de la Curtea de Apel București a respins cererea lui. În același caz, magistratul a decis introducerea în cauză, în calitate de părţi responsabile civilmente, a Statului Român prin Ministerul Finanţelor Publice, Ministerului Afacerilor Interne şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor.

„Ia act de cererile de constituire ca părţi civile a numiţilor Ghiţă Nicolae, Budimir Ileana Doina, Mutiu Caius Eugen Vladimir, Dionisie Mihai şi Stănescu Mirel Marin, urmând ca aceştia să fie conceptaţi în cauză ca părţi civile, alături de celelalte părţi civile. Încuviinţează cererile formulate de părţile civile Dionisie Mihai şi Mutiu Caius Eugen Vladimir privind introducerea în cauză, în calitate de părţi responsabile civilmente, a Statului Român prin Ministerul Finanţelor Publice, Ministerului Afacerilor Interne şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor. Încuviinţează cererea formulată de Fundaţia ICAR privind intervenţia în cauză în interesul părţilor vătămate şi a părţilor civile. Respinge cererea inculpatului Ficior Ioan privind judecarea cauzei în şedinţă nepublică. Fixează termen la 22 mai 2015”, se arată în încheierea de ședință. La sosire, acesta s-a întâlnit cu unul dintre deţinuţii pe care i-a torturat. Este vorba despre Mokar Ianos, condamnat la patru ani de închisoare pentru că ar fi încercat să treacă frontiera în mod fraudulos.

Acuzațiile procurorilor

Ion Ficior, fostul comandant al coloniei de muncă Periprava, a fost trimis în judecată pentru infracțiuni împotriva umanității. În cazul lui Ficior (85 de ani), procurorii au dispus, la 24 aprilie 2014, schimbarea încadrării juridice de genocid, din vechiul Cod Penal, în infracțiuni contra umanității,conform noului Cod Penal. El este acuzat că, în virtutea funcţiilor de comandant şi locţiitor de comandant deţinute în perioada 1958-1963, a introdus şi coordonat un regim de detenţie represiv, abuziv, inuman şi discreţionar împotriva categoriei deţinuţilor politici aflaţi în Colonia de muncă Periprava, potrivit Parchetului instanţei supreme.

Sute de morți

Din cauza condiţiilor inumane din această colonie (foame, frig, bătăi zilnice, lipsa condiţiilor elementare de trai, neasigurarea condiţiilor medicale necesare deţinuţilor bolnavi), şi a normelor de lucru, imposibil de realizat chiar şi pentru muncitorii de profesie, numărul deceselor de aici era foarte mare.