Detectoristul Ioan Gal, cel care a descoperit în această vară, în zona localității Mădăraș, primul tezaur dacic de pe teritoriul județului Mureș, a declarat pentru Agerpres că a decis să vândă Muzeului Județean Mureș cele peste 20 de piese de argint.
Întrucât consideră că acestea trebuie să îmbogățească moștenirea arheologică a zonei. Tezaurul descoperit de Ioan Gal cântărește 315 grame, cuprinde, potrivit inventarului, 11 fragmente de Torques Dacice din argint (coliere torsadate), șapte inele de buclă, trei cercei de argint și două fragmente de sârmă de argint, toate confecționate manual și predate deja Muzeului Județean Mureș, care urmează să finalizeze formalitățile pentru despăgubirea detectoristului.
Gal a spus că emoțiile sale au fost atât de intense încât a dezgropat piesele în doar 10 minute și că un astfel de sentiment a mai trăit doar atunci când i s-a născut primul fiu.
„Era păcat”
'Fiind vorba de un tezaur, recompensa e de 45% din valoarea stabilită. Suma propusă e undeva la 10.000 de euro. Din start am zis că locul lor e aici, eu sunt născut în Târgu Mureș, e istoria județului, era păcat să ajungă în altă parte, mi-ar fi părut și mie rău. Locul lor e aici, să le vadă copiii și nepoții mei. Poate pe unii îi încurcăm, dar dacă o faci cinstit și cu pasiune și ce găsești duci la muzeu — ce interesează muzeul — eu zic că îți aduci un aport la descoperiri. Pentru că la nivel național s-au făcut undeva la 300 de descoperiri, s-au găsit tezaure, s-au îmbogățit muzeele după detectoriști. Dacă găsești ceva și îți stă gândul să te aventurezi, asta nu-i recomandat pentru nimeni, pentru că a pleca cu ele din țară e ca o trădare, e un lucru urât. Acum, oricât îți dă muzeul, să fii mulțumit, pentru că ceea ce găsești nu-i al tău, e al nației, e normal să rămână aici în țară. Noi așa le judecăm. Și oricare dintre colegii mei ar fi făcut ce am făcut eu', a declarat Ioan Gal. Acesta a accentuat că locul obiectelor arheologice este în muzeul pe raza căruia au fost descoperite, nu pe e-Bay sau în străinătate.
Detectoristul a spus că niciodată un pasionat nu merge la întâmplare, ci în locuri despre care a citit în cărți sau au fost însemnate pe hărțile vechi. Un ghid foarte bun, în viziunea detectoristului, este harta Jozefină din 1760, care arată drumurile comerciale, pădurile, popasurile și zonele cele mai des frecventate, iar un detectorist are voie să inspecteze doar zone care sunt în afara siturilor arheologice.
'Documentare trebuie să facem neapărat, să vedem unde sunt siturile, să nu mergem pe situri și să nu mergem aiurea. Că trebuie să te iei după ceva, să te orientezi. Inițial știam că în zonă (în zona Mădărașului., n.r.) s-a găsit o verigă dacică prin 1910, undeva în zonă, și în prima zi nu am găsit nimic în pădure, dar în a doua zi am găsit un depozit dacic de metale, compus din plug, seceri, ciocane, cuțite, dălți care au fost predate la muzeu. Apoi într-o altă zi am insistat în zonă, deodată un semnal foarte înalt și tezaurul pe care l-am găsit era îngropat undeva la 10 cm de suprafață, nu foarte adânc. Ce am simțit? O mare emoție. Prima dată am scos un cercel care am vazut că nu-i ruginit. Mi-am dat seama imediat că e argint. Că nu le-am văzut toate deodată. Și încet, pe rând, le-am scos și le-am recunoscut. Adrenalina și bucuria au fost imense, cam ca și cum v-ar ieși șase numere la Loto. Eram singur, colegii erau în altă parte. Imediat am dat telefoane, am și venit acasă. Am făcut ceva poze, dar îmi tremura mâna. Am fost cuprins total de emoție. Știam că e de valoare foarte mare și cred că o dată în viață te întâlnești cu așa ceva. La Mădăraș l-am găsit, acum e declarat sit așa că în zona aceea nu se mai poate merge', a afirmat Ioan Gal.