De ziua lor naţională, americanii au făcut pelerinaj la Los Angeles, pe urmele starului, şi au dansat pe muzica lui în timpul show-urilor cu artificii.
John Bratton intră în staţia de metrou de la Hollywood cu aerul candid al turistului care nu ştie niciodată pe unde se află, dar care se minunează la orice fleac: „Mă scuzaţi, cum ajung la Staples Center?”. Nu-ţi ia decât o secundă să desenezi în minte cum va petrece John Bratton, din Washington D.C., ziua de 4 iulie. Pentru Michael Jackson s-au urnit de prin Alabama, Texas, Washington sau Arizona câteva sute de americani ca el, care au găsit că primul 4 iulie fără „Regele muzicii pop” e mai degrabă prilej de doliu. Pelerinajul pe urmele megastarului a început de vineri dupăamiază, când zeci de maşini au parcat în faţa porţilor fermei Neverland - spre îmbufnarea vecinilor care îşi simt ameninţată tihna - şi când sute de fani au făcut ca Hollywood Walk of Fame să fie irespirabil.
După casa familiei Jackson din cartierul Encino (unde s-a privegheat zile în şir), steaua lui Michael de pe Hollywood Walk of Fame şi Neverland, americanii au mai însemnat pe hartă două locuri bune de pelerinaj - Staples Center, arena în care a fost programată ceremonia de marţi şi unde Michael a repetat pentru ultima dată, şi Muzeul Grammy, care expune celebrele sale costume. Inevitabil, Ziua Naţională a Americii s-a încheiat cu un grătar, cartofi prăjiţi şi focuri de artificii. La cel mai spectaculos dintre show-uri, cel de lângă L.A. Coliseum, s-a dansat pe „Billy Jean” şi s-a strigat „Te iubim, Michael!”. „Fac orice numai să intru”
Dacă John Bratton îşi începe călătoria pe urmele starului tocmai de la Staples Center, e pentru că are un motiv foarte serios. Orice s-ar întâmpla şi oricât de mulţi dolari ar trebui să scoată din buzunar pentru un bilet, va intra acolo.
„Vineri dimineaţă m-am decis: mă duc la Los Angeles. Am fugit la aeroport, mi-am luat bilet chiar de la ghişeu şi am ajuns. Mi-am pus toţi prietenii să se înregistreze pentru bilete, poate unul dintre ei are noroc. Vreau neapărat să intru! Probabil voi pune şi nişte bani deoparte în dimineaţa aia, poate reuşesc să cumpăr de la cineva, fac orice. Dacă se vor strânge foarte mulţi oameni ca mine care să forţeze blocajele de poliţie, n-o să aibă ce să ne facă”, visează Bratton la cum va sparge rândurile de poliţişti ai LAPD. S-ar putea să-i şi reuşească, doar e autorul unei cărţi despre „self-help”, numită „Armed and Ready... to Live” - „Înarmat şi pregătit... de viaţă” (mai mult, un capitol se numeşte chiar „Men in the mirror” şi e inspirat din viaţa lui Jackson). „Michael Jackson, cel mai cunoscut după Iisus” La Staples Center, lumea se aşază ordonat în şiruri subţiri, pentru a lăsa mesaje pe un panou uriaş. Printre ei, mulţi fani dezamăgiţi, ca Elledge. Afroamericanul de 48 de ani refuză să se înscrie la o loterie pentru un loc la căpătâiul idolului său. Şansele îi sunt aproape zero şi are mai degrabă câteva idei vecine cu teoria conspiraţiei despre spectacolul de marţi.
„Sunt dezamăgit că nu au ales un loc mai mare, în care să încapă şi mai mulţi fani, cum e Coliseumul. E un spectacol cu foarte mulţi bani în spate şi cu multe probleme. Cum vom şti, de exemplu, că acela va fi sicriul sau corpul lui, dacă le vor aduce? Când eşti atât de neînsemnat ca noi, într-un eveniment atât de important, am muşca orice ne-ar da ei, numai să ne dea”, spune el.
L-a văzut pe Michael încă din epoca Jackson 5 şi e convins că e cel mai faimos american. „Am venit cu prietena mea să-l comemorăm, e un moment istoric, pentru că Michael Jackson, cred eu, este cea mai cunoscută persoană care a trăit pe acest Pământ, după Iisus Hristos”.
RECOMANDARE „Ai pistol la tine?” Din maşini şi cafenele încă se mai aud „Billy Jean” şi „Thriller”, iar în orice conversaţie pe care o prinzi din zbor e pomenit numele starului. Fix de 4 iulie, vânzătorii de tricouri cu „Regele muzicii pop” au dublat producţia şi-şi strigă marfa pe Hollywood Walk of Fame, printre Iisuşi care se pozează cu copii, zâne şi sosii ale starului care cer un dolar de fotografie. În frenezia declanşată de vineri, steaua lui Jackson s-a acoperit din nou de flori proaspete şi mesaje, după două zile cu vizitatori sporadici. Kim, venită tocmai din Alabama, e uimită de răbdarea celor care se încumetă să stea la cozi pentru o poză. „A fost un om minunat şi foarte chinuit. Păcat că a murit aşa. Eu nu sunt un mare fan, dar fiul meu îl iubeşte”, e un exemplu de „small-talk” la care te poate angaja orice trecător de pe stradă. Pentru că toţi au în comun admiraţia, dacă nu măcar un strop de compasiune pentru unul dintre cele mai faimoase staruri pe care le-a dat America. Kim e uimită că Michael ar avea atâţia fani în România - ţara lui Dracula, fără îndoială - însă ştie sigur că în Japonia sunt cei mai mulţi. La plecare, Kim te poate întreba cu aerul cel mai firesc din lume, puţin îngrijorată, dacă ai cumva un pistol în poşetă, când te plimbi seara pe bulevard. Dacă dai din cap că nu, îţi răspunde aproape vexată: „Oh, ar trebui să-ţi iei unul!”. America lui Michael Jackson încă sărbătoreşte 4 iulie cu arma în poşetă.
De atunci, sute de fani au plătit 10 dolari ca să vadă cele cinci costume şi cele două mănuşi purtate de megastar în timpul concertelor sale timpurii: o jachetă albastru închis decorată cu cristale Swarovski şi purtată în turneul din 1984, „Victory”, o alta roşie, cu fireturi aurii, tot inspirată de stilul militar, haina argintie cu care a apărut pe Hollywood Walk of Fame, în ziua în care i-a fost inaugurată steaua, şi cea cu model „patriotic”, realizată special pentru concertul United We Stand de după 11 septembrie. În centrul expoziţiei, costumul alb Hugo Boss de pe coperta albumului „Thriller”. „Toate sunt din colecţia personală a lui Michael Jackson. Există şi alte costume, însă ele sunt deocamdată în colecţii private, sperăm să le adunăm pe toate la un moment dat, într-o expoziţie mai mare”, spune Katie Dunham. Starul a fost unul dintre artiştii cu cele mai multe premii Grammy din istorie: 13.
Corespondenţă din Los Angeles