În acest proces care se judecă la Tribunalul București, se petrec lucruri ciudate. Potrivit portalului instanțelor de judecată, părțile civile, adică Fotbal Club Universitatea Craiova, Asociaţia Peluza Sud și Adrian Mititelu au cerut de trei ori recuzarea judecătoarei Otilia Bomboș. De două ori, alt judecător a respins cererile, a treia solicitare urmează să fie analizată până la următorul termen din 3 iunie.
Mai mult, pe 22 aprilie, judecătoarea a luat act de cererea de renunţarea la constituirea de parte civilă formulată de către Primăria Municipiului Craiova reprezentanță de Olguța Vasilescu. Deși au trecut doi ani de când rechizitoriul a fost trimis instanței, până la acest moment nu s-a administrat în dosar nicio probă. După ce o vreme a „băltit” al Judecătoria Sectorului 2, cazul a ajuns la tribunal. Aici, de fiecare dată dosarul s-a amânat pentru diverse motive, cum ar fi conexarea cu alt caz, amânări de pronunțări pe acestă cerere precum și solicitări de recuzare pentru a căror rezolvare s-a amânat din nou procesul.
Cine împarte dreptatea
Judecătoarea Otilia Bomboș este cunoscută pentru soluția de achitare dictată în dosarul medicului Șerban Brădișteanu, l-a eliberat din arest pe Dinel Staicu, tot ea s-a retras în ultima clipă din dosarul Loteria 2 în care este jduecată Camelia Voiculescu după ce și-a dat seama că fiica sa este angajată a trustului Intact, controlat de inculpate Camelia Voiculescu. În urma acxestei decizii, următorul judecător s-a văzut nevoit să reia dosarul de la 0 și există riscul ca faptele să se prescrie.
În noiembrie 2014, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a respins solicitarea Otiliei Bomboș de recunoaştere a gradului profesional de judecător de Curte de Apel. Fosta avocată a cerut acest lucru și a arătat că între 2004 și 2006 a funcţionat ca magistrat asistent, la instanţă supremă, find salarizătă că judecător de Curte de apel.
Personaje „cu greutate”
În iunie 2013, DNA a trimis spre judecare dosarul dezafilierii Universității Craiova. Preşedintele Federaţiei Române de Fotbal (FRF), Mircea Sandu, şi cel al Ligii Profesioniste de Fotbal (LPF), Dumitru Dragomir, au fost trimişi în judecată de procurorii anticorupţie în dosarul dezafilierii Universităţii Craiova.
Sandu şi Dragomir sunt acuzaţi de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor formă calificată, folosire a influenţei ori autorităţii persoanei care îndeplineşte o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau foloase necuvenite şi infracţiunea de sustragere de sub sechestru. În acelaşi dosar au fost trimise în judecată instituţiile conduse de cei doi, respectiv FRF şi LPF, pentru abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă calificată şi infracţiunea de sustragere de sub sechestru.
Măsură abuzivă
Potrivit anchetatorilor, la 20 iulie 2011, la o şedinţă a Comitetului Executiv al FRF, s-a hotărât excluderea provizorie a SC Fotbal Club "U" Craiova SA, excluderea fiind pusă pe seama încălcării grave a statutului Federaţiei, fără a se detalia şi motiva în ce au constat încălcările şi gravitatea lor. Pentru luarea deciziei de excludere, la adoptarea căreia nu s-au respectat prevederile statutare, Mircea Sandu şi Dumitru Dragomir, membri ai Comitetului, în calitatea lor de conducători ai Federaţiei Române de Fotbal, respectiv ai Ligii Profesioniste de Fotbal şi-au folosit influenţa şi autoritatea faţă de ceilalţi membri ai Comitetului Executiv al FRF, susţin procurorii.
"Convingerea membrilor Comitetului Executiv s-a format doar pe baza materialului succint încheiat de un consilier juridic şi pe susţinerile celor doi reprezentanţii ai FRF, respectiv LPF, Mircea Sandu şi Dumitru Dragomir. La baza acuzaţiilor formulate împotriva S.C. FOTBAL CLUB U CRAIOVA S.A au stat o serie de acţiuni civile intentate de club fostului antrenor şi manager, acţiuni care au fost prezentate, în mod nereal, ca fiind îndreptate împotriva federaţiei, ceea ce a fost considerat de cei doi inculpaţi drept încălcare gravă a statutului. Deşi măsura urma să fie supusă validării Adunării Generale a Federaţiei Române de Fotbal, ea fiind una provizorie, Comitetul Executiv a stabilit că respectiva hotărâre intră în vigoare de la data adoptării sale, respectiv 20 iulie 2011", se mai arată în comunicatul DNA.
Răzbunarea lui Dragomir și Sandu
Ulterior, arată procurorii, la 25 iunie 2012, printr-o sentinţă civilă, Curtea de Apel Bucureşti a stabilit că măsura excluderii provizorii a Craiovei a fost adoptată cu "un manifest exces de putere, iar prin punerea sa în aplicare s-au produs deja consecinţe iremediabile din punct de vedere material şi al activităţii sportive, care se perpetuează în timp". În rechizitoriu se mai precizează că urmare a deciziei de excludere a SC Fotbal Club "U" Craiova SA din FRF, contractele civile dintre club şi jucătorii săi de fotbal au fost desfiinţate, iar aceştia au fost legitimaţi la alte cluburi sportive, fără nicio contraprestaţie aferentă drepturilor federative ale acestora. Toate acestea, susţine DNA, în condiţiile în care drepturile federative fuseseră puse sub sechestru legal, aplicat pe seama clubului craiovean, ca urmare a existenţei unor obligaţii faţă de bugetul statului.
Prejudiciu imens
"Mai precis, la data de 31 ianuarie 2011, Direcţia Generală a Finanţelor Publice Dolj, dispusese sechestrarea bunurilor mobile ale S.C. FOTBAL CLUB U CRAIOVA S.A. şi totodată indisponibilizase un număr de 39 de jucători de fotbal care aveau încheiate contracte civile cu clubul respectiv, sub aspectul valorii de contract, ca drepturi federative apreciate la suma de 15.800.000 lei", mai precizează procurorii anticorupţie. Suma de 15.800.000 lei este considerată a fi prejudiciu cauzat prin infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, mai arată DNA. În cauză s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor imobile ale inculpaţilor Sandu Mircea, Dragomir Dumitru şi ale Ligii Profesioniste de Fotbal.
DNA mai precizează că ceilalţi zece membri ai Comitetului Executiv al FRF au fost scoşi de sub urmărire penală, în condiţiile în care votul din şedinţa de excludere a Craiovei s-ar fi dat "numai ca urmare a exercitării influenţei şi autorităţii de către Sandu şi Dragomir, fără a fi în deplină cunoştinţă de cauză referitor la conţinutul a ceea ce s-a susţinut că este o abatere disciplinară gravă".