Cu ocazia participării la Reuniunea Diplomaţiei, preşedintele Traian Băsescu a susţinut prima declaraţie de presă de la revenirea la Palatul Cotroceni. În acest cadru, şeful statului a cerut ambasadorilor prezenţi să transmită cancelariilor occidentale că în ciuda evenimentelor politice din ultima vreme, instituţiile româneşti au dovedit că sunt suficient de consolidate şi puternice pentru a apăra statul de drept. "Am dorit să clarific acest lucru deoarece mi s-a părut că suntem în defensivă din punct de vedere diplomatic şi nu suntem în defensivă. Vă cer ca în capitalele în care reveniţi să transmiteţi mesajul că institutiile statului au funcţionat corect", a punctat Traian Băsescu.
Declaraţii Traian Băsescu:
- Voi explica ceea ce s-a întâmplat în ultimele două luni în România
- Majoritatea parlamentară nerezultată din alegeri a încălcat principii. O majoritate a crezut că poate face ţăndări statul de drept.
- USL a încălcat grav criteriile de la Copenhaga, aceste criterii ne obligă la stabilitatea instituţiilor care garantează democraţia şi când începi destituirea şefilor celor două camere prin artificii, a şefului statului, aceste lucruri au făcut ca România să fie pusă sub lupa aliaţilor noştri şi a Comisiei Europene care e garantul respectării tratatelor Uniunii
- Politicieni de vârf din România nu au recunoscut Comisiei Europene un drept dat de tratat de a veghea la respectarea criteriilor politice în statele membre. Prin atitudine ne-am făcut mult rău.
- Statul de drept, atacurile la adresa justiţiei au fost un alt element care a fost încălcat
- Ştiu că sunt capitale unde se întâlnesc ambasadorii statelor membre fără a-i invita pe amabsadorii români
- Este treaba diplomaţiei române să redeschidă dialogul cu statele europene
- Situaţia din România a fost resetată pentru că instituţiile statului de drept au rămas în picioare, în ciuda atacurilor
- Sunt politicieni din afara României care îşi arogă salvgardarea României
- Ceea ce ne arată această perioadă este că instituţiile sunt suficient de solide pentru a apăra statul de drept. Mă refer nu numai la CCR, dar şi la DNA, etc., care au deservit statul de drept
- Instituţiile statului de drept au rămas în funcţiune- acesta este mesajul pe care vreau să-l preia toţi ambasadorii români
- Ce s-a întâmplat în România din 3 iulie ne arată că instituţiile nu s-au înclinat unei furii politice, unui abuz. Acesta e un mesaj pe care vă cer să îl susţineţi pentru că avem toate argumentele.
- Nu a venit niciun politician străin să voteze la CCR, nu a venit nimeni să facă anchete. Instituţiile au rămas în funcţiune în această perioadă şi cred că această întâmplare a fost o probă de foc pe care au trecut-o. E confirmarea faptului că voinţa de a izola instituţii de influenţă politică a dat roade.
- O altă probă e că MAI nu a mers până acolo încât să falsifice cifrele.
- România a devenit o ţară importantă. În România s-a investit încredere enormă. Reacţia aliaţilor a fost una generată de surpriza generată, iar pe de altă parte reacţia a fost generată de dezamăgire.
- Acestea sunt mesaje pe care diplomaţia românească are obligaţia să le prezinte pentru că sunt reale.
- În ambasadele în care lucraţi vă rog să daţi următorul mesaj: instituţiile statului român funcţionează
- România îşi meţine obiectivele strategice de până acum. Întâmplările recente nu modifică politica externă sub niciun fel. Direcţia este Vest.
- Cei care ne pot garanta ceea ce avem ca obiectiv, creşterea de nivelul de trai al românilor şi securitatea, sunt partenerii noştri din UE şi NATO. Procesul de creştere a relevanţei noastre rămân valabile, sunt prioritare.
- Se impune creşterea nivelului parteneriatelor strategice. Ele diferă de la ţară, la ţară, diferă faţă de interesele din relaţia bilaterală.
- Ceea ce vă cer este ridicarea la nivel de bine şi foarte bine a acestor parteneriate, mă refer şi la Parteneriatul Strategic pentru sec. 21 cu Statele Unite, aliatul nostru primordial, în opinia mea cel mai important parteneriat pe care îl avem.
- Odată declarat, în anul 2011, acest parteneriat, SUA au acţionat în mod deosebit în zona care pentru noi era un deziderat, şi anume zona economică.
- Am văzut apariţia Exxon, apariţia Chevron în ţara noastră, şi în zone de importanţa strategică pentru noi, precum zona energetică.
- Sper să trecem cât mai repede la parteneriatul cu Turcia,
- Parteneriatul cu Franţa. Aici trebuie să recunoaştem că nu şi-a atins parametrii la care poate fi ridicat şi îmi propun, ca împreună cu Guvernul să remediem acest aspect
- Avem o restanţă în materializarea parteneriatului cu Polonia, dau o atenţie deosebită punerii în aplicare a acestui parteneriat,
- Sigur, parteneriatul strategic cu Ungaria funcţionează, sau Parteneriatul cu Marea Britanie din 2003
- Foarte bine funcţionează şi Parteneriatul Strategic din 2009 semnat cu Azerbaidjianul
- Mai mult dinamism în parteneriatul cu Republica Coreea. Sunt multe interese ale companiilor de acolo de a dezvolta afaceri în România.
- Parteneriatul de prietenie cu Japonia funcţionează la parametrii normali, un guvern care şi-a asumat finanţarea unor proiecte în România chiar şi după integrarea în UE, mă refer şi la proiectul de conectare a metroului bucureştean cu Otopeni.
- În sfârşit parteneriatul cu China a început să dea roade.
- Informaţia nu trebuie să vină doar la mine, dar şi MAE.
- În privinţa politicii de vecinătate: Republica Moldova rămâne o prioritate pentru noi, în susţinerea pe care i-o acordăm pentru integrarea în UE.
- Republica Moldova este povestea de succes a Parteneriatului Estic.
- Am văzut unele declaraţii care vizau Republica Moldova în NATO. Aş vrea să nu mergeţi în această direcţie, noi avem obligativitatea de a respecta Constituţia României
- Transnistria: Nu dăm Chişinăului soluţii. Misiunea pe care ne-o asumăm este aceea de a susţine rezolvarea situaţiei. Putem oferi UE expertiza noastră în rezolvarea problemei transnistriene.
- Despre Uniunea Europeană: Experienţa de opt ani pe care am acumulat-o mă duce la o concluzie - Europa nu are şanse de supravieţuire dacă procesul de integrare nu se accelerează.
- Dacă la capăt vom putea spune că acest proces s-a materializat cu Statele Unite ale Europei, e un succes.
- Convingerea mea e că niciun stat UE, fie că se numeşte Grecia, România, Portugalia, nu va rezista procesului de globalizare decât dacă în Uniune realizăm un puternic proces de integrare.
- Avem nevoie de foarte multă atenţie. Riscurile majore sunt legate de afectarea coeziunii UE. Din acest motiv, mi se pare că ultimele propuneri ale Comisiei trebuie să ne pună în gardă.
- Aşa cum la momentul potrivit am reuşit să fim parte a tratatului fiscal, la fel România trebuie să-şi găsească formula de a participa la acest proces de integrare a sistemului bancar.
- De aici rezultă o acţiune extrem de importantă pe care trebuie să o derulăm: să facem o prioritate din îndeplinirea condiţiilor de intrare în zona euro.
- Dacă vom şti să ne susţinem punctul de vedere, vom putea să fim parte a acordului care va viza supravegherea sistemului bancar.
- Dar nu vom putea rezista într-o poziţie tranzitorie la nesfârşit. Devine o prioritate să îndeplinim condiţiile de a intra în zona euro.
- Sunt elemente pe termen lung dar care se contruiesc pe termen scurt, pentru că evoluţiile din UE au început să devină rapide.
- Trebuie să spunem că România are un avantaj formidabil, nu are datorii externe mari, încă ne aflăm în criteriile cerute pentru intrarea în zona euro ca datorie externă.
- Începem să intrăm sub deficitul de 3%, moneda naţională, în afara unor explozii generate de ceea ce noi ne-am făcut din punct de vedere politic, e ralativ stabilă, o inflaţie în jurul a 3%.
- Nimeni nu a modificat obiectivul iniţial fixat, 2015
- Ştiţi că se tot dădea celebrul citat "Dacă nu ştii te învăţăm". Pe noi UE are toata disponibilitatea să ne înveţe. Dacă nu poţi te ajutăm, şi avem slavă Domnului bani pentru asistenţa tehnică să atragem fonduri europene şi nu vrem să-i absorbim.
- Mi se pare extrem de realist acest principiu, România nu poate spune că nu a fost ajutată, învăţată, dar dacă clasa ei politică nu vrea, UE o va abandona. Nimeni nu îşi mai poate permite să îi trateze pe banii lor pe cei care nu vor.
- Este esential ca această clasă politică să aibă acea abordare politică care să dovedească că România vrea să meargă înainte alături de aliaţii ei.
- Nu avem drumuri înapoi şi drumul nostru nu e spre est.
- Au fost în ultima vreme nişte declaratii neinsipirate, care vizau chestiuni de gen naţionalism, nu vă amestecaţi în treburile noastre interne, parcă auzeam poveştile dinainte de revoluţie.
- România nu va merge înapoi, sau în orice caz nu sub preşedinţia mea.
- Avem obligaţia să nu risipim sacrificii pe care românii le-au făcut. Uneori costă în voturi mersul înainte, dar de asta suntem politicieni, să ne asumăm şi aceste costuri.
- Nu ştiu cum îşi poate imagina cineva o Romanie izolată, cu care nu vorbeşte nimeni. Lucrurile acestea trebuie să le clarificăm foarte rapid şi să susţinem că instituţiile statului român au reacţionat corect şi au rămas în picioare.
- Instituţiile nu sunt perfecte, încă avem de construit la ele şi de educat clasa politică şi populaţia că sunt instituţii ce nu pot fi atinse de oameni politici şi de majorităţi.
- Eu ştiu cât de mare şi de multe ori tăcută a fost bătălia cu fostul partid de guvernământ, că nu se pot băga în numirea procurorilor, a procurorului şef de la DNA, în a face propuneri pe cine să pună SRI şef la inspectoratul din judetul X.
- Avem aşa numitele agenţii independente care încă nu au nivelul de autonomie faţă de politic pe care ar trebui să-l aibă
- INS a refuzat să răspundă la comenzi politice, ceea ce nu e valabil pentru Agenţia de Reglementare a energiei, care răspunde la comenzi politice.
- Trebuie să observăm şi să susţinem ca instituţii fundamentale ale statului au probat că pot funcţiona independent de politic.
- Cred că avem un proiect naţional, deja. Eu am considerat întotdeauna integrarea în UE un proiect naţional.
- România e acum în pericol de a pierde bani europeni.
- Mă uit cu compătimire la faptul că politicienii încep să-şi arunce unii altora cine e vinovat, deşi încă nu s-a produs momentul dezangajării vreunei sume. Decât să pună osul la treabă, e mai uşor să te certi la TV, să dai vina unul pe altul.
- Cer ambasadorilor să transmita mesajul că România are nevoie de sprijin şi că proiectul său naţional în acest moment e absorbţia integrală a sumelor alocate.
- Nu avem interes mai mare dincolo de ieşirea din izolare decât punerea la punct a strategiei de absorbţie integrală a fondurilor europene.
- Au fost multe probleme în absorbtia fondurilor de preaderare, dar am reşit să obţin o derogare de un an de la UE şi absorbită s-a făcut aproape 100%.
- Cred că putem, dar cu o condiţie: să facem din absorbţia fondurilor o prioritate naţională. Ce prioritate să ai decât să iei banii care ţi se dau degeaba? România trebuie să-şi ia la ea acasă măsurile necesare pentru a reuşi să absoarbă sumele alocate de UE.
- Despre MCV şi Schengen: Eu cred că aliaţii nu au motive să ne respingă intrarea în Schengen. Proba este că instituţiile statului au funcţionat.
- E un punct de vedere pe care vă rog să îl susţineţi. Faptul că instituţiile au reuşit să pună sub control politicul, nu justifică o sancţiune.
- Cred că ne asumăm o misiune de explicare care vă va obliga pe toţi să vă întoarceţi foarte rapid la post. Voi avea o întâlnire cu ambasadorii statelor UE şi la Bucureşti. Instituţiilor statului român le-a păsat de cum arată România.
Ulterior, de la ora 13, Traian Băsescu îi va primi pe secretarul general al OSCE (Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa), ambasadorul Lamberto Zannier, iar de la ora 14.00 va primi vizitele mai multor ambasadori români. În cursul acestei zile, Traian Băsescu se va întâlni cu delegaţii ale companiilor Exxon Mobil şi OMV. Primul mesaj al lui Traian Băsescu de la revenirea la Cotroceni a fost transmis cu ocazia "Zilei Limbii Române" în Republica Moldova, prin intermediul unui comunicat de presă. CITIŢI ŞI:
- VEZI primul mesaj al lui Traian Băsescu după ce a revenit la Cotroceni