Tribunalul Bucureşti (TB) a formulat, azi, prima decizie cu privire la colaborarea cu fosta Securitate, în cazul lui liderului PIN, Dan Trancotă.
În sentinţa formulată de TB se precizează că, deşi a furnizat informaţii Securităţii, dan Trancotă nu a încălcat decât unele drepturi ale celor pe care i-a urmărit.
Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) a formulat o cerere către Tribunalul Bucureşti, prin care solicita ca instanţa să dea verdict de colaborare cu Securitatea în acest caz.
Conform CNSAS, Trancotă a semnat un angajament de colaborare cu Inspectoratul Judeţean de Securitate Mehedinţi, pe 17 iunie 1979. Tot CNSAS a precizat că actualul lider PIN îşi semna notele informative cu pseudonimul „Dobrin”, ţinând sub observaţie profesori, doi medici şi o familie care aparţinea unei secte religioase.
"Într-adevăr atitudinea pârâtului de acceptare a colaborării cu o astfel de autoritate, precum şi activităţile desfăşurate de acesta sunt reprobabile şi pot fi considerate în neconcordanţă cu normele de bun simţ şi cele privind dreptul la o viaţă privată şi intimă. Dar se pune întrebarea, retorică bineînţeles, dacă există în aceea perioadă recunoaşterea unui astfel de drept sau unor norme de bun simţ. Răspunsul este de la sine înţeles având în vedere definiţia unui stat dictatorial şi totalitar cum a fost România în perioada 1945-1989", apreciază judecătorul, citat de Mediafax.
Judecătorii TB care s-au ocupat de acest caz, au găsit circumstanţe atenuante pentru Trancotă. Aceştia au pus decizia inculpatului de colaborare cu Securitatea pe seama situaţiei politico-sociale a vremii.
"Într-o societate în care se trăieşte permanent cu teama faţă de concetăţean, teamă indusă de autorităţile statului, nu se poate vorbi decât despre bunul plac al dictatorului şi satisfacerea necesităţilor acestuia şi grupului de interese pe care îl sprijinea. Într-o astfel de societate, faptul că pârâtul a furnizat informaţii cu privire la un profesor care îşi manifesta admiraţia faţă de istoria poporului german şi a culturii anglo-saxone, cu privire la activitatea profesorului, a doi medici din localitate, cu privire la doctrina religioasă a unei familii nu este de natură a atrage calificarea pârâtului ca şi colaborator al Securităţii", mai arată judecătorul.
Prin urmare, magistraţii au respins aţiunea CNSAS de a formula un verdict de colaborare cu Sercuritatea în cazul lui Dan Trancotă.
Hotărârea Tribunalului în cazul Trancotă este prima care a fost motivată şi care a fost făcută publică.