La capătul a zece ani în care s-a aflat în atenţia procurorilor şi după o tentativă eşuată de arestare, SOV a fost trimis după gratii pentru 29 de zile.
La capătul unui deceniu de luptă continuă cu procurorii în dosare "grele" - precum "FNI", "BID" sau cel în care este acuzat de favorizarea infractorului Nicolae Popa ("mâna dreaptă" a lui Vîntu în megaescrocheriile care, în 2000, l-au urcat pe acesta din urmă în topul celor mai bogaţi români) - patronul Realitatea Media a ajuns ieri după gratii pentru 29 de zile. Într-un dosar mai puţin "greu", care nu le-a dat prea mari bătăi de cap anchetatorilor, fiind instrumentat în aproximativ trei săptămâni. Pe scurt, de această dată, SOV este acuzat de şantaj la adresa managerului Realitatea TV, Sebastian Ghiţă.
Decizia luată ieri de un complet de trei judecători ai Tribunalului Bucureşti (Liliana Ciupercă, Mitu Stegaru şi Mihaela Niţă) este definitivă.
Lupta SOV - Parchet în instanţă: doi la doi
În ciuda dosarului uşor de instrumentat şi nu foarte stufos, victoria repurtată de procurori în instanţă a fost la limită. După ce, înainte de Paşte, judecătoarea Oana Roşeanu, de la Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti, a considerat că a cuzaţiile procurorilor nu se susţin, pe motiv că nu ar exista indicii temeinice privind existenţa unui şantaj, ieri, recursul formulat de procurori a fost admis de doar doi dintre cei trei magistraţi care au făcut parte din complet: Liliana Ciupercă şi Mitu Stegaru. Judecătoarea Mihaela Niţă (fost procuror în cadrul Parchetului General până în 2006) a formulat o opinie separată, arătând că, după părerea sa, contestaţia anchetatorilor este nefondată. Ea a susţinut astfel opinia colegei sale de la Judecătoria Sectorului 5.
Prin urmare, din patru magistraţi care au studiat dosarul "SOV - Ghiţă", doi au apreciat că nu există indicii privind e xistenţa şantajului, iar alţi doi au considerat că Vîntu a comis această infracţiune şi că, în consecinţă, reprezintă un pericol social. În plus, aceştia din urmă au ţinut cont şi de faptul că omul de afaceri "a săvârşit cu intenţie" o nouă faptă penală într-un interval de aproape şapte luni de la momentul la care a scăpat de un alt mandat de arestare pentru favorizarea infractorului Nicolae Popa, condamnat definitiv la 15 ani de închisoare în dosarul "FNI" şi extrădat săptămâna trecută din Indonezia.
Din punct de vedere juridic, decizia celor doi judecători din completul de trei al Tribunalului Bu cureşti este suverană şi are drept consecinţă anularea sentinţei date săptămâna trecută de Oana Roşeanu.
Argumentele procurorilor
Dacă la Judecătoria Sectorului 5, SOV, avocatul său şi cel al lui Cezar Ilie Ion, zis "Nelu Legiune" (considerat complicele lui Vîntu), au monopolizat dezbaterile, ieri, aceştia au fost mai puţin vocali, limitindu- se în a-şi susţine în câteva cuvinte nevinovăţia. De altfel, Vîntu a părut dezarmat în faţa procurorului de şedinţă, care a combătut nu doar argumentele acuzării, ci şi modul în care a judecat instanţa de fond.
"Soluţia judecătorului fondului s-a întemeiat pe o stare de fapt interpretată greşit, contrazisă de probele administrate, şi de aceea nici nu a mai procedat la analiza propunerii măsurii arestării pre ventive prin prisma pericolului concret pentru ordinea publică", şi-a început procurorul de şedinţă pledoaria în faţa judecătorilor Tribunalului Bucureşti.
Pentru ca, în final, acesta să concluzioneze că Vîntu ar fi săvârşit o nouă in fracţiune deşi primise deja interdicţie de a părăsi ţara în dosarul în care e acuzat de favorizarea lui Popa. "A trecut peste consecinţele măsurii, a înfrânt aceste consecinţe şi a revenit în câmpul infracţional (...) Stăruinţa infracţională sedimentează convingerea că inculpatul nu are consideraţie pentru normele sociale, pentru ordinea socială, ci duce o luptă continuă cu legea pentru că a constatat că poate în vinge", a încheiat procurorul.
Câteva ore mai târziu, Sorin Ovidiu Vîntu şi presupusul său complice au ajuns în arestul "VIP" al Poliţiei Capitalei, acolo unde, săptămâna trecută, a "poposit" nu doar "ţarul CFR", Mihai Necolaiciuc, ci şi Nicolae Popa.
În vreme ce cu Necolaiciuc se poate conversa pe holurile arestului, Vîntu nu poate intra în contact cu vechiul său prieten, Popa, aflat la doar câteva încăperi distanţă. Motivul: sunt părţi în acelaşi dosar şi, potrivit procedurii penale, se vor putea "revedea" doar în sala de judecată.
Ameninţarea lui Vîntu
Înainte de a fi încarcerat însă, SOV a ţinut să-i transmită un mesaj celui pe care- l consideră, încă de anul trecut, de când problemele lui cu justiţia s-au accentuat, principalul său duşman. "Este o înscenare creată în laboratoarele Cotroceniului. Când am ajuns dimineaţă la tribunal, mandatele de arestare erau deja pregătite. Acest puşti, Ghiţă, este o unealtă a Serviciilor. Luni i-am pregătit şi eu o surpriză domnului Traian Băsescu", a spus Vîntu.
Surse apropiate omului de afaceri au precizat pentru EVZ că, de luni, acesta ar încerca să scape de arest invocând motive medicale. În ultimii ani, boala s-a dovedit a fi de altfel unul dintre principalele argumente ale lui SOV în lupta cu anchetatorii. De această dată, Vîntu va încerca însă - potrivit surselor citate - să ceară expertiza unor medici din Viena. Aceasta însă ar putea fi combătută de legiştii români, care au mai susţinut anterior că SOV poate suporta regimul de detenţie.
Tot luni ar urma să fie făcută publică şi decizia AGA a Realitatea Media cu privire la contractul de management încheiat cu societatea lui Sebastian Ghiţă, Asesoft. "Inculpatul nu are consideraţie pentru normele sociale, ci duce o luptă continuă cu legea pentru că a constatat că poate învinge.“ PARCHETUL GENERAL
GHIŢĂ, PROBLEME CU JUSTIŢIA
Judecat de nouă ani pentru eludarea "taxei Băsescu"
Sebastian Ghiţă e inculpat pentru complicitate la înşelăciune şi fals în declaraţii în dosarul "Tracia – Asesoft", aflat de nouă ani pe rolul instanţelor. Potrivit Hotnews.ro, care redă pasaje din rechizitoriul prin care a fost pus sub acuzare, în 2001, Ghiţă "a indus şi menţinut în eroare Ministerul Transporturilor (MT) declarând cu ocazia a chiziţionării de carburanţi fără cota MTR că a ceştia sunt folosiţi în alte scopuri decât circulaţia pe drumuri publice, în realitate produsele fiind comercializate cu taxa inclusă în preţ şi distribuită prin staţiile ce deservesc autovehiculele care folosesc drumurile publice, cauzându-se astfel MT o pagubă în valoare totală de 1.671.912.143 lei (vechi) reprezentand taxa FSDP". Taxa FSDP este abrevierea pentru taxa "Fondul Special al Drumurilor Publice", denumită şi "taxa Băsescu" întrucât a fost introdusă de şeful statului când era ministru al transporturilor.