Soarta Guvernului Ponta, alegerile la vârful PSD, tensiunile din noul PNL și capacitatea președintelui Klaus Iohannis de a face față așteptărilor electoratului propriu sunt câteva din provocările anului politic 2015.
Prima dintre marile dileme este legată de soarta premierului și liderului PSD Victor Ponta, în condițiile în care acesta a fost marele învins al prezidențialelor și în contextul în care pot fi anticipate presiuni din partea unor liberali pentru preluarea guvernării. Dacă va reuși sau nu Victor Ponta să se mențină la guvernare ține și de modul în care vor evolua lucrurile în planul majorității parlamentare, reconfirmată deocamdată după alegerile prezidențiale prin votul de încredere care a fost dat Cabinetului Ponta 4. Pe de altă parte, toate partidele vor juca din perspectiva alegerilor locale și parlamentare care vor avea loc în 2016.
Coabitare de moment
Primele săptămâni de după alegeri au stat mai mult sub semnul coabitării noului președinte cu premierul PSD. Cu toate acestea, Klaus Iohannis a dat mai multe semnale că are nevoie de un guvern aliat, pentru a-și pune în practică proiectul. „Lucrurile nu vor putea evolua decât din momentul în care Guvernul va începe să fie dedicat cauzei mele, nu cauzei adversarilor mei. Cu siguranță acest lucru nu se va produce în următoarele săptămâni, ci, sper eu, în cursul anului 2015. Sau, cel mai târziu, în 2016, după alegerile parlamentare”, declara Iohannis, într-un interviu pentru presa franceză, pe 24 decembrie.
Ponta poate fi demis, dar nu-i ușor
Tonul preluării guvernării a fost dat și de premierul desemnat al PNL, Cătălin Predoiu, cel care spune recent că “amânarea acestui obiectiv din motive politicianiste înseamnă a sacrifica interesele de azi și de mâine ale economiei naționale și ale cetățenilor români”. De altfel, în interiorul PNL s-au conturat două curente de opinie: unii care cer guvernarea, alții care spun că este mai bine ca PSD-ul să fie lăsat să se erodeze și mai mult. Totuși, liberalii au anunțat că vor depune moțiune de cenzură chiar în sesiunea parlamentară care începe în februarie. Demiterea lui Ponta nu este însă atât de ușoară, așa cum arată algoritmul politic, un rol esențial în ecuație fiind jucat de UNPR.
Sociologul Vasile Dâncu a declarat pentru Evenimentul zilei că debarcarea lui Ponta este posibilă, dar dificilă. “Poate cădea guvernul, dar nu ușor, evident dacă Ponta nu adoptă strategia renunțării la guvernare și pregătirii alegerilor din opoziție. Aceasta strategie a lui Geoană a fost falimentară în 2009. Este o iluzie că guvernul poate fi dat jos când vrea cineva. Susținerea este destul de solidă, iar trădarea UNPR este o speranță falsă”, a declarat Dâncu. El crede că soarta Cabinetului Ponta atârnă de mai multe fire. „Unul este situația din PNL unde Klaus Iohannis va rezista sau nu asaltului puterii pe care o să încerce să-l facă cei de la partidul pe care l-a avut în spate la alegeri. Alt fir este situația din PSD, dacă Ponta reușește să securizeze situația internă și al treilea este rezultatul guvernării”, a mai comentat Dâncu.
Dragnea vrea să preia șefi a PSD
Social-democrații se regrupează în perspectiva alegerilor interne care vor avea loc în martie. Victor Ponta a reușit astfel să câștige suficient timp și să evite o execuție la cald, soarta sa în fruntea partidului fiind strâns legată și de poziția de premier. Până în prezent, doar eurodeputatul Cătălin Ivan a anunțat că aspiră la șefia PSD. În schimb, Victor Ponta a demarat deja o campanie de primenire a imaginii sale prin asumarea, la nivel declarativ, a unor greșeli ale trecutului. Vasile Dâncu spune că acest lucru nu este suficient, că accentul ar trebui mutat de la persoana premierului la guvernare și că este nevoie de o nouă ideologie. “Dacă Ponta face echipă cu Liviu Dragnea atunci continuitatea este asigurată, dar o asemenea autoritate reinventată trebuie să se bazeze pe proiecte de modernizare, nu doar pe partajarea puterii.(…) În acest moment PSD are o imagine de partid corupt, de partid al baronilor, stânga a rămas cu imagine demodată, anchilozată. Ar trebui să se întrebe la congres ce stângă este asta care se bazează doar pe pensionari și bugetari și care nu caută să aibă mesaj pentru angajații din marile corporații sau platforme comerciale”, afirmă sociologul.
Ce partide noi vor apărea pe scena politică
După demisia din PSD, deputatul Sebastian Ghiță a anunțat că va începe în ianuarie strângerea de semnături pentru a pune bazele unui nou partid, el fiind nemulțumit de incapacitatea PSD de a se reforma. Deputatul a fost cel care a acuzat eticheta de partid comunist și corupt, cerândui lui Ion Iliescu să se retragă. Și pe partea dreaptă a scenei se pregătesc mișcări, eurodeputatul independent Monica Macovei urmând să înființeze un partid, bazânduse pe capitalul electoral acumulat în cursa electorală, în care s-a plasat însă pe locul cinci, cu 4%. Sociologul Vasile Dâncu crede că cele două proiecte sunt necesare, chiar dacă ele vor da naștere unor partide cu un potențial sub 10%. „Cele două partide de nișă trebuie să vină cu un proiect de societate, mai complex decât lupta împotriva corupției (cazul Macovei) sau promovarea excelenței tinerilor și dezvoltării resurselor de expertiză românească (Ghiță). Trebuie atacate și zone tradiționale ale celorlalți. A te baza mai mult pe tineri este cool, dar se obțin rezultate mai modeste la vot”, conchide Dâncu.
Cel mai probabil, fostul președinte Traian Băsescu nu va sta departe de scena politică în 2015 și nici de Partidul Mișcarea Populară, pe care l-a susținut în 2014. Deocamdată, însă, Traian Băsescu nu a anunțat că se va înscrie în PMP, preferând să stea cu familia în această perioadă a sărbătorilor de iarnă. „Important este mai puțin dacă devine membru al PMP cât dacă va fi alături de noi. Este prea mare pentru a se înscrie într-un partid politic”, a spus Elena Udrea, după ce Traian Băsescu a mers la o berărie, împreună cu mai mulți membri ai PMP, sărbătorind finalul celor 10 ani de mandat. În plus, este posibil ca fostul președinte să își asume rolul de lider informal al Opoziției, având în vedere că dintotdeauna a fost un politician activ. „Traian Băsescu fie reformează PMP din temelii, fie începe de la zero cu altă forță politică. Premisa de la care trebuie pornit e că rezultatele PMP în 2014 au fost execrabile, mai ales având în vedere că au trecut 4 ani de la măsurile de austeritate care au afectat imaginea spațiului pro-Băsescu”, a spus sociologul Barbu Mateescu.
PNL va forța anticipatele
Varianta alegerilor anticipate a fost deseori vehiculată de liderii PNL, după alegerile prezidențiale. Argumentul a fost acela că aceasta este singura soluție pentru constituirea unei majorități în jurul PNL, pentru a se evita “soluții imorale” precum UNPR, PLR, PC sau PMP. „După 1 februarie vom introduce moțiune de cenzură. Cel mai corect ar fi să ajungem la putere prin alegeri anticipate”, a spus co-președintele PNL, Vasile Blaga. Conform Constituției, „Președintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură”. „Șansele sunt foarte mici. PSD nu vrea, iar prioritatea PNL e ajungerea la guvernare, nu testarea capacității PSD în teritoriu de a se remonta”, a spus sociologul Barbu Mateescu.
Cât de jucător va fi Iohannis
Încă din timpul campaniei electorale, Klaus Iohannis a afirmat că va fi un președinte “altfel” și, urmare a propagandei PSD, care încerca să îl lipească de Traian Băsescu, acesta încercat să se distanțeze de tipologia „președintelui jucător” reprezentată de fostul șef al statului. Totuși noul președinte a dat semne că nu se va distanța de jocurile politice. De exemplu, el s-a implicat în succesiunea sa la șefia PNL, impunând-o pe Alina Gorghiu. Klaus Iohannis a lăsat să se înțeleagă că va fi un președinte consensual. Sociologul Barbu Mateescu a afirmat că disputele dintre Iohannis și Ponta vor fi mai puține în raport cu coabitarea Ponta-Băsescu, dar mai contondente. „Își va alege conflictele cu grijă. Vor fi mai dure și de impact mai mare”, a spus Mateescu.
O fotografie în care apare preşedintele Klaus Iohannis într-o biserică, în timp ce se roagă, sub privirile Primei Doamne, Carmen Iohannis, a făcut valuri în mediul online. Fotografia a fost postată în 2 ianuarie, pe un cont de Facebook atribuit soției șefului statului, dar care nu-i aparținea în realitate.
Ea era însoțită de comentariul: „Biserica, locul unde toată lumea își poate găsi liniștea sufletească!”. EVZ a aflat că fotografia a fost făcută de Mugur Vărzariu (un interviu cu acesta veți putea citi în „EVZ altfel”, de sâmbătă, 10 ianuarie). Imaginea datează însă din 2 noiembrie 2014, nu din 2 ianuarie a.c. Oricum, este fără precedent ca șeful statului să fie imortalizat în timpul unei rugăciuni. Fotografia a adunat, în 13 ore, aproape 5.000 de likeuri și zeci de redistribuiri, dar a stârnit sute de comentarii. „Lumea trebuie să înțeleagă că este o fotografiedocument, care îți arată ceva la care în mod normal nu ai acces”, a spus Mugur Vărzariu, autorul fotografiei.