Ieri dimineață, judecătoarea Dana Gîrbovan a solicitat CSM să ia act de demisia ei, după ce a acceptat propunerea premierului Viorica Dăncilă de a prelua portofoliul Ministerului de Justiție. Prin urmare, soarta Danei Gîrbovan este la președinte care, mai întâi trebuie să semneze decretul de eliberare din funcția de judecător, apoi pe cel de numire la conducerea ministerului.

În cazul în care președintele nu va fi de acord cu numirea ei în fruntea ministerului, Dana Gîrbovan poate, după o serie de proceduri, să revină în magistratură.

Independența înainte de toate

Dana Gîrbovan a jucat totul pe o carte și după ce a acceptat de principiu propunerea de a conduce Ministerul Justiţiei, și-a dat demisia din magistratură, pentru ca procedura efectivă de numire să poată fi iniţiată.

Judecătoarea a acceptat propunerea de a prelua conducerea MJ cu condiția de a rămâne independentă și de a i se asigura condițiile unei reforme profunde a sistemului. Ea a prezentat 12 proiecte pe care vrea să le implementeze în mandatul său. Gîrbovan cunoaște problemele din sistem de 19 ani, de când este judecător, dar le știe și din poziția de membru și lider de asociație profesională, la nivel național și european.

Asociația Magistraților și Asociația Procurorilor își manifestă „dezacordul ferm față de încercările de manipulare a opiniei publice, venite chiar din interiorul sistemului de justiție, de la unele asociații profesionale, cu ocazia comentariilor făcute cu privire la propunerea premierului de numire în funcția de ministrul al Justiției a Danei Gîrbovan”.

Semnatarii celor două organizații, Andreea Ciucă (AMR) și Elena Iordache (APR) îl interpelează direct pe președintele Klaus Iohannis, care va decide dacă judecătoarea va fi sau nu ministru:

„Singura întrebare care se pune, așadar, Domnule Președinte al României, nu este dacă Dana Gîrbovan va vrea să facă ceva în interesul justiției, al judecătorior și procurorilor și, în consecință, al cetățenilor, ci dacă va putea, în mod real, să o facă și dacă va fi lăsată efectiv să o facă”.

Cetățeanul este egal cu statul

Principiul fundamental pe care Dana Gîrbovan vrea să îl impună în sistem este că în toate democrațiile occidentale omul este în centru, iar statul îl servește.

„Din acest motiv, în Memorandumul privind justiția din 2016, votat de majoritatea covărșitoare a adunarilor generale ale instanțelor, chiar la primul punct s-a precizat că „Justiția trebuie să aibă ca și preocupare esențială protecția, promovarea și garantarea tuturor drepturilor și libertăților cetățenești. În fața judecătorului cetățeanul este egal cu statul”, spune Gîrbovan.

Ea face o trecere în revistă a încărcăturii mediei de dosare pe judecător în 2018. Astfel la ÎCCJ, s-a înregistrat un număr record, de 1152 de cauze pe judecător.

În spatele fiecărui dosar din instanță sunt destine care-și caută dreptatea, or o asemenea încărcătură diminuează mult calitatea actului de justiție. De aceea, primul punct din cele 12 se referă la degrevarea instanțelor. „Sunt judecători ce pronunță și motivează peste o mie de hotărâri anual, ceea ce este inuman”, spune Gîrbovan.

Ea spune că o soluție la această problemă ar fi instituirea unei proceduri similare cauzei pilot sau legiferarea acțiunilor colective.

A doua măsură vizează lupta împotriva criminalității organizate și, în special, împotriva traficului de persoane. În contextul actual, acesta ar fi principalul obiectiv al ei și vrea să antreneze în această luptă și alte instituții și organizații neguvernamentale. Combaterea corupției este un alt obiectiv al nominalizatei.

„Combaterea corupției este o necesitate pentru orice stat ce are respect pentru cetățenii săi. Lupta împotriva corupției nu trebuie însă transfomată în ideologie, sub umbrela căreia să fie permise derapaje sau abuzuri. Am arătat în mod constant că toleranța față de derapaje sau abuzuri nu ajută lupta împotriva corupției, ci o decredibilizează. Ca atare, o combatere a corupției sustenabilă în timp trebuie dusă prin dosare făcute profesionist, care să reziste controlului instanțelor de judecată, dublată de focalizarea pe recuperarea prejudiciilor”, susține Gîrbovan.

 Arhiva SIPA

Celelalte obiective ale ei sunt: Relația cu Comisia Europeană, pe care o vede ca pe una francă și deschisă, nu de subordonare; independența financiară a instanțelor; procedură transparentă de numire la conducerea parchetelor; digitalizarea justiției; personalul auxiliar din instanțe și parchete; problema SIPA; studierea justiției comuniste și deschiderea arhivelor Ministerului Justiției.

Te-ar putea interesa și: