Preşedintele finlandez, Tarja Halonen, a atras ieri atenţia României asupra modului cum gestionează problema minorităţii romilor.
Aflată în vizită oficială la Bucureşti, Halonen s-a declarat „întru totul de acord“ cu preşedintele Băsescu că problemele romilor trebuie rezolvate cu implicarea instituţiilor europene, dar a avertizat că la fel de „important este să facem curăţenie la noi acasă“.
Halonen a dat exemplul Finlandei, care, la 5 milioane de locuitori, are o minoritate de 10.000 de romi cu acces garantat la educaţie şi la locuinţe. Cei doi preşedinţi au discutat despre problemele romilor în contextul în care UE pregăteşte o strategie comunitară pentru această minoritate.
Halonen: „Cerşetoria nu este o muncă“
Întrebat de presa finlandeză ce poate face ţara noastră pentru a stopa emigraţia romilor, Băsescu a răspuns că „România nu va introduce niciodată restricţii de circulaţie cetăţenilor săi“, indiferent de etnie, care aleg să plece la muncă în străinătate pentru că sunt mai bine plătiţi.
„Cerşitul nu este o muncă“, a intervenit însă Halonen. Potrivit preşedintelui finlandez, fenomenul, ajuns la Helsinki odată cu romii din ţara noastră, a fost „un şoc“. „Nu suntem aroganţi“, a mai spus ea, precizând însă că cerşetoria rămâne totuşi „aspectul cel mai vizibil“ legat de România.
Potrivit lui Băsescu însă, „România singură nu-şi poate asuma responsabilitatea pentru ceea ce minorităţile rome fac în străinătate“, ci doar în colaborare cu guvernele ţărilor în care romii ajung. Cioabă: „În Europa renasc fantomele trecutului“
După întâlnirea cu Băsescu, la o masă rotundă pe aceeaşi temă, Halonen a detaliat motivele „şocului“ resimţit de finlandezi. „Nu atât pentru că cerşesc, ci pentru faptul că trăiesc în stradă, iarna, cu copii minori“, a explicat preşedintele. Pentru a rezolva problema cerşetoriei, autorităţile de la Helsinki fac un studiu pentru a determina dacă fenomenul are drept cauză problemele sociale sau traficul de fiinţe umane.
În semn de mulţumire pentru crearea, la Helsinki, a Forumului European al Romilor, regele Florin Cioabă, i-a oferit lui Halonen un fanion al Casei Regale şi o diplomă din partea comunităţii. „Nu numai în Italia, dar şi în Franţa şi în alte ţări europene renasc fantome ale trecutului. Nu este posibil ca în secolul XXI să vedem apariţia unor idei care au dus în trecut la deportarea în lagăre şi exterminare. Cred că UE nu a fost pregătită pentru acest val de emigranţi“, s-a plâns el. Potrivit lui Cioabă, strategia europeană pentru romi ar fi trebuit să fie gândită înainte de extinderea UE spre Est.
Guvernul a încercat să-şi apere poziţia, subliniind, prin Gabriel Berca, secretarul general al executivului, că a atras deja 25 de milioane de euro din fondurile UE pentru proiecte de integrare a acestei minorităţi.