Mariana Ghena, președintele Consiliului Superior al Magistraturii a transmis un punct de vedere cu privire la afirmațiile ministrului Justiției, prin intermediul unui comunicat CSM
Comunicatul integral:
„Comunicat de presă privind poziţia preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, judecător Mariana Ghena, faţă de afirmaţiile publice ale ministrului justiţiei privind aspecte din activitatea Consiliului Superior al Magistraturii
Constatând opţiunea ministrului justiţiei, membru de drept al Consiliului Superior al Magistraturii, de a lansa public, prin intermediul interviurilor în direct în cadrul emisiunilor televizate, anumite afirmaţii, teme sau suspiciuni privind eficienţa activităţii şi proiectelor instituţionale ale Consiliului, ale membrilor acestuia şi ale magistraţilor în general, deşi statutul domniei sale de membru de drept al acestui for îi conferă cadrul instituţional necesar abordării acestora înainte de toate, în formatul instituţional şi public al dezbaterilor din şedinţele plenului şi ale secţiilor Consiliului,
În calitate de preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, consider necesare următoarele precizări:
Consiliul Superior al Magistraturii nu a comunicat către Ministerul Justiţiei niciun punct de vedere instituţional cu privire la adresa nr. 394/L/2016 prin care Ministerul Justiţiei a solicitat un punct de vedere referitor la proiectul de hotărâre de guvern privind unele măsuri referitoare la arhiva fostei DGPA-SIPA. În acest sens, punem la dispoziţia publicului fişa lucrării nr. 17025/2016, aşa cum ea apare înregistrată în evidenţele electronice de registratură şi secretariat ale Consiliului (link), precum şi soluţia adoptată de Plenul CSM în şedinţa din 18 octombrie 2016.
Având în vedere preocuparea ministrului justiţiei în legătură cu existenţa unor posibile certificate CNSAS privind colaborarea unor magistraţi în activitate cu fosta Securitate, precum şi faptul că domnia-sa suspicionează – aşa cum afirmă, în absenţa cunoaşterii directe a conţinutului arhivei SIPA – că aceasta ar putea conţine documente în sensul menţionat, cu atât mai mult considerăm că se impune ca poziţia ministrului justiţiei să fie neechivocă relativ la utilitatea sau inutilitatea includerii în comisia constituită prin recenta hotărâre de guvern a unui reprezentant al CSM, fie acesta şi membru al Consiliului din partea societăţii civile. Întrebarea ministrului justiţiei „Aş întreba CSM, oare sunt acum magistraţi, procurori, judecători, care au acasă certificatul *calitatea de colaborator de la CNAS*?” poate primi un răspuns numai în condiţiile unor dovezi certe şi legal obţinute, conform procedurilor în vigoare.
Din perspectiva exigenţelor de constituire a menţionatei comisii, se impune precizarea că procedura legală de certificare ORNISS nu exclude categoria profesională a magistraţilor, astfel încât aceasta să constituie un argument în sensul excluderii din comisie a unui reprezentant al Consiliului Superior al Magistraturii. Relativ la aprecierea dacă un magistrat are disponibilitatea de a activa timp de 3 ani într-o astfel de comisie, considerăm speculativ comentariul ministrului justiţiei, acesta nefiind fundamentat pe vreun refuz sau răspuns negativ al Consiliului pe acest subiect.
În subsidiar, în acelaşi context, trimitem la adeverinţa CNSASS nr. 8687/08.09.2009.
Privitor la procedura de reîncadrare în funcţia de judecător sau procuror a magistraţilor pensionaţi, precizăm că aceasta este prevăzută de Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, în forma de aplicare actuală. Precizăm că situaţia la care ministrul justiţiei a făcut referire, şi anume reîncadrarea unui magistrat la un interval de 2 luni de la momentul pensionării acestuia, este un caz singular ,impus de necesitatea asigurării continuării activităţii unei instanţe, a cărei desfiinţare nu a fost agreată de legislativ, deşi Consiliul a argumentat obiectiv necesitatea desfiinţării acesteia.Precizez că toate hotărârile consiliului, în plen sau secţii sunt adoptate cu respectarea reglementărilor privind cvorumul de şedinţă şi a majorităţii voturilor exprimate în mod secret de către membrii prezenţi în şedinţe, conform prevederilor constituţionale.
Dezbaterea, în spaţiul public, de către reprezentanţi ai instituţiilor sistemului judiciar şi formatori de opinie, poate completa benefic structurarea unor propuneri care, în măsura asumării lor de către Plenul Consiliului, prin consultarea adunărilor generale şi asociațiilor profesionale ale magistraţilor, pot fi înaintate iniţiatorului legislativ, respectiv ministrului justiţiei, numai sub această condiţie şi numai în conformitate cu procedurile prevăzute de lege. Comentarea lor altfel decât în consonanţă cu procedurile legale şi cu rolul Consiliului prevăzut prin Constituţie, ar putea să conducă la percepţii deformate şi la eronate teme de dezbatere, vulnerabilizând demersurile instituţionale autentice şi necesare bunei funcţionări a sistemului judiciar.
Consiliul Superior al Magistraturii îşi menţine disponibilitatea ca, la solicitarea ministrului justiţiei, în calitatea sa de membru de drept al forului, să analizeze şi să dezbată cu maximă atenţie în cadrul instituţionalizat al şedintelor Plenului, toate problematicile ce fac obiectul preocupărilor domniei sale privitor la activitatea acestuia.