Aproximativ 15.000 de sindicalişti vor protesta mâine, în Capitală, faţă de salariile mici şi condiţiile grele de muncă din România.
Oamenii vor participa la miting în Piaţa Constituţiei şi la un marş în jurul Palatului Parlamentului, la chemarea a patru confederaţii sindicale: Cartel Alfa, Blocul Naţional Sindical, Confederaţia Naţională a Sindicatelor Libere din România (CNSLR) „Frăţia“ şi Confederaţia Sindicatelor Democratice din România (CSDR). Decizia vine după o serie de frământări în rândul sindicaliştilor, în urma aprobării legii ce prevede creşterea cu 50% a salariilor dascălilor. Imediat, funcţionarii au cerut venituri mai mari.
La această solicitare s-a alăturat Federaţia Naţională a Sindicatelor TESA din Unităţile Sanitare şi Balneare din România, care a ameninţat cu proteste pentru începutul lunii viitoare. Sâmbătă, şi grefierii, şi arhivarii, prin Federaţia Sindicală PRO Just, au cerut venituri mai mari. Aceştia au spus că vor bloca activitatea instanţelor din toată ţara, dacă problema lor nu se va rezolva până pe 13 octombrie. Asta, în condiţiile în care contractul colectiv de muncă al acestora expiră peste cinci zile. Vosganian, primul vizat de furia sindicală
La rândul lor, medicii solicită creşteri salariale de 50 la sută. „Salarizarea este sub un nivel decent. Un medic rezident ajunge să supravieţuiască, cu toate majorările anterioare, cu aproximativ 900 de lei pe lună“, a declarat ieri, pentru EVZ, profesorul Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor din România (CMR). El a subliniat că medicii sunt hotărâţi să facă grevă dacă cererile lor nu vor fi luate în serios.
Mai mult, după ce au constatat că guvernul critică legea adoptată de parlament, sindicaliştii au întors furcile împotriva acestuia. Conducerea Federaţiei „Spiru Haret“ a anunţat că îi va da în judecată pe Varujan Vosganian, ministrul finanţelor, şi pe premierul Călin Popescu-Tăriceanu, pentru declaraţiile pe care le-au făcut împotriva măririi salariilor profesorilor. Lege neconstituţională
Ca să analizeze ce riscuri implică această creştere, primulministru are programată pentru astăzi o întâlnire cu Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.
Călin Popescu-Tăriceanu a anunţat, sâmbătă, că guvernul a hotărât să sesizeze Curtea Constituţională în legătură cu un posibil conflict între executiv şi parlament, declanşat de adoptarea de către deputaţi a legii privind creşterea salariilor profesorilor. „Baza acestei sesizări este încălcarea sau nerespectarea prevederilor constituţionale, care cer în mod explicit ca, ori de câte ori se ia o măsură de acest gen, cu impact financiar, să fie indicate şi sursele de finanţare, care evident nu există“, a explicat premierul. El i-a trimis o scrisoare preşedintelui Traian Băsescu, în care subliniază încălcarea Constituţiei.
Potrivit premierului, majorările salariale trebuie corelate cu realităţile economice şi cu posibilităţ ile de finanţare ale statului. „Altfel, măsurile politicianiste ale parlamentului se vor întoarce împotriva puterii de cumpărare şi, în loc de bani, cetăţenii vor primi un teanc de hârtii cu care nu vor putea cumpăra nimic“, a declarat Tăriceanu. El consideră că această măsură nu-i va convinge pe români să-i aleagă pe actualii parlamentari, deoarece ei înţeleg că nu este decât „o încercare de mituire“ înainte de campania electorală. (Au contribuit Ionela Croitorescu, Vlad Odobescu, Cristi Ciupercă) EFECTE INDIRECTE
Salariile dascălilor taie din creşterea economică
După o creştere economică de circa 9% estimată de autorităţi pentru 2008, riscăm ca anul viitor economia noastră să crească doar cu 2%, faţă de prognoza de 6,5%, dacă legea privind majorarea salariilor profesorilor va fi aplicată. Ministrul economiei şi finanţelor, Varujan Vosganian, a descris, într-o emisiune televizată, această posibilitate, confirmată de analiştii economici.
Astfel, creşterea peste măsură a salariilor în sectorul bugetar va duce şi la majorări salariale în mediul privat, va scădea capacitatea guvernului de a face investiţii, iar economia ţării nu va mai creşte într-un ritm la fel de alert ca în ultimii ani, ne-a declarat Dragoş Cabat, preşedintele Camerei Analiş tilor Financiari din România. El estimează însă o creştere economică ceva mai optimistă, de 3% anul viitor.
Românii vor resimţi încetinirea ritmului de creştere economică în scăderea nivelului de trai. „Profiturile companiilor vor creşte mai puţin, iar creşterile de salarii câştigate acum vor fi mâncate de inflaţie şi de deprecierea leului“, spune analistul financiar. Lovitură pentru firme
Vosganian a afirmat că, dacă salariile angajaţilor plătiţi de la buget vor creşte cu 50%, câştigul mediu brut va ajunge la 3.000 lei pe lună. Acest nivel va împinge în sus şi salariile din domeniul privat, ceea ce va duce la reducerea a cel puţin 300.000 de locuri de muncă din sectorul neguvernamental, a spus ministrul finanţelor.
„Patronii nu vor putea majora salariile fără să dea afară oameni. Majorările de salarii nu se vor putea face prin deficit, pentru că o companie nu poate să cumpere bani de pe piaţă, şi atunci vor trebui să reducă investiţiile“, a explicat el.
Vosganian a mai precizat că bugetul ţării dispune de suficienţi bani pentru a susţine majorările salariale pentru tot sectorul bugetar. Însă, dacă s-ar întâmpla acest lucru, ar avea de suferit investiţiile din alte domenii aflate în responsabilitatea statului.
„Guvernul are bani să dubleze salariile tuturor bugetarilor. Mâine, dacă parlamentul doreşte, preşedintele promulgă o astfel de lege şi Curtea Constituţională o socoteşte corectă, noi putem dubla toate salariile, dar o va face tăind din bugetul altor domenii“, a declarat ministrul Vosganian. (Ana Bâtcă) DECIZIE
Tăriceanu l-a iertat pe Adomniţei Iritat de „veselia“ din parlament, cu care marţea trecută s-a votat în unanimitate pentru mărirea cu 50% a salariilor cadrelor didactice de la 1 octombrie, premierul Călin Popescu-Tăriceanu a scos liberalii din ecuaţia „prăbuşirii economiei“ naţionale, găsindu-le o scuză: „starea emoţională“ creată de celelalte partide. De un gest aparte de bunăvoinţă a avut parte ministrul educaţiei, Cristian Adomniţiei, care a avertizat mai întâi parlamentul de lipsa banilor, după care a votat „pentru“. „Îşi dă seama că a făcut o greşeală. Dar acum episodul este încheiat“, s-a arătat îngăduitor Tăriceanu, după întâlnirea de sâmbătă cu miniştrii pe această temă. Şeful guvernului a acuzat în schimb de „crasă iresponsabilitate“ şi de „încercare de mituire în perspectiva campaniei electorale“ celelalte două partide cu care liberalii au votat cot la cot, PSD şi PDL. Conflictul dintre parlament şi executiv ar urma să fie tranşat la Curtea Constituţională, unde premierul a anunţat că va ataca legea. Motivul: Constituţia cere, în astfel de cazuri, şi indicarea surselor de finanţare care, spune Tăriceanu, „evident, nu există“. (Anca Simina)
STRATEGIE EUROPEANĂ
Condiţii „mai dulci“ pentru victimele crizei
Statele europene au decis să mai slăbească frâiele şi să le permită ţărilor grav afectate de criza financiară internaţională să încalce anumite criterii economice stabilite pentru toţi membrii UE. Astfel, statele aflate în această situaţie vor putea avea un deficit bugetar care să depăşească „temporar şi în mod excepţional“ plafonul de 3% din PIB, au decis liderii europeni, reuniţi sâmbătă la Paris, informează AFP.
La întâlnirea convocată de preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, au participat membrii europeni ai G8, printre care Germania, Marea Britanie şi Italia. Reprezentanţii acestor state s-au angajat să susţină instituţiile financiare europene cu probleme şi să-i sancţioneze pe responsabilii care au greşit. Băncile europene intră în colimator
Pactul pentru creştere şi stabilitate conţine o clauză specială ce permite ţărilor care se confruntă cu o criză sau chiar cu recesiune economică să depăşească limitele fixate ale deficitului. Franţa va fi printre primele state care vor beneficia de această relaxare.
Turbulenţele financiare continuă să se extindă rapid în Europa. A doua cea mai mare bancă germană de credite ipotecare - Hypo Real Estate - se află pe marginea prăpastiei, după ce, sâmbătă, i-au fost retrase finanţările urgente în valoare de 35 miliarde de euro promise de către un consorţiu de instituţii financiare. În consecinţă, reprezentanţi ai băncii centrale, ai autorităţii care reglementează sistemul financiar şi ai guvernului german s-au reunit ieri pentru a elabora un nou program de salvare a băncii.
Pentru Wall Street, săptămâna trecută a fost cea mai slabă de la prăbuşirea înregistrată în septembrie 2001. Aceasta după ce, vineri, indicele Standard&Poor’s al instituţiilor financiare s-a prăbuşit cu aproape 4%, iar indicii principali ai Bursei de la New York au scăzut cu peste 1% fiecare.
În piaţă, există temeri că programul pentru salvarea sistemului financiar american, în valoare de 700 miliarde de dolari, nu va debloca piaţa creditelor şi nu va scăpa SUA de recesiune. Noua variantă a planului de reabilitare a sistemului bancar a fost aprobată vineri de Camera Reprezentanţilor. (Ana Bâtcă)