Premieră ABSOLUTĂ PE piaţa românească de artă. Cu cât se vinde la licitație o sculptură DINAINTEA EREI NOASTRE I FOTO

Premieră ABSOLUTĂ PE piaţa românească de artă. Cu cât se vinde la licitație o sculptură DINAINTEA EREI NOASTRE I FOTO

O sculptură antică înfățișând-o pe Afrodita, de tip Pontia, realizată în perioada elenistică a secolului II-I î.e.n., va fi vedeta licitației organizată de Artmark la Palatul Cesianu-Racoviţă. Joi, 27 octombrie, la Bucurtești sunt scoase la vânzare obioecte de artă rare care au aparținut scrtiitoarei și pianistei Cella Delavrancea.

Sculptura provine din colecţia scriitoarei şi pianistei Cella Delavrancea, fiica cea mare a scriitorului Barbu Ştefănescu Delavrancea. Torsul Afroditei are mai bine de 2200 de ani și a fost achiziționat de la Paris de cel de-al treilea soț al Cellei, Philippe Lahovary (1881-1965), ambasadorul României la Cairo, la începutul anilor '20. Lucrarea, probabil unică pe piața de artă românească, spun specialiștii, a fost evaluat între 90.000 - 120.000 de euro, o estimare conservatoare raportat la prețurile importante pe care asemenea rarități le adjudecă în licitațiile internaționale.

Cine a fost Cella Delavrancea

Ne puteți urmări și pe Google News

”Cella, figură emblematică pentru un întreg secol trecut de cultură, pe lângă pasiunea pentru muzică şi scris –  dezvoltată până la stadiul de carieră didactică – nu a fost străină nici de lumea artelor plastice, legând prietenii strânse cu unii dintre cei mai importanți artiști români”, arată reprezentanții Artmark. Ea a fost marea iubire a lui Nae Ionescu, a concertat cu George  Enescu, e de notorietate faptul că a cochetat cu I.L. Caragiale și cu Constantin Brâncuși, iar cu Pallady a purtat o îndelungă corespondență romantică, la începutul anilor '30. A fost căsătorită de trei ori.

La 27 ianuarie 1974, Cella Delavrancea și-a semnat testamentul prin care a numit-o pe poetesa Elena Balamaci, prietena sa intimă, moştenitoarea întregii sale colecţii, din care a făcut parte şi torsul antic scos acum la licitațea. După moartea Elenei Balamaci colecția a ajuns la fundația dedicată Cellei Delavrancea, iar de anul acesta a reintrat în posesia Veronicăi Liuba, fiica Elenei Balamaci.

Torsul a fost înregistrat în patrimoniul cultural național mai întâi în anul 1974, și este din nou în curs de clasare în categoria tezaur a patrimoniului cultural național.