N-a văzut OZN-uri și nici extratereștri, dar crede în existența lor. Unicul astronaut român spune că țara noastră ar mai putea trimite oameni în spațiu. Până atunci, însă, ne uităm la ruși, americani și, mai nou, la chinezii care vor să ajungă pe lună.

Este un om cu picioarele pe pământ, dar vorbește câte în lună și în stele, la propriu. Din gura lui, afirmațiile despre colonizarea planetei Marte, despre intenția chinezilor de a cuceri luna sau despre extratereștrii dintre noi capătă o greutate aparte. A călătorit mai mult ca orice român, ajungând acolo unde numai 500 de oameni de pe Terra au ajuns. Dacă îl vezi pe stradă riști să nu-l bagi în seamă. Deși este o vedetă națională, majoritatea românilor de sub 30 de ani nu l-ar recunoaște. Despre el și aventura vieții sale s-a spus aproape totul, ca despre Nadia sau Gică Hagi, spre exemplu. Este primul român care a ajuns în Cosmos. Și, după el, n-a mai fost altul! Dumitru Prunariu speră ca, într-o zi, un alt conațional să-i calce pe urme, prin spațiul cosmic.

Un OZN a survolat Constanța în 1992

Au fost astronauți care au declarat că au văzut nave extraterestre sau chiar ființe nepământești. Un exemplu este John Mitchell, veteran al misiunii Apollo 14 care a declarat răspicat că extratereștrii există! Dumitru Prunariu a afirmat același lucru mai demult, și ni l-a reafirmat, dar a menționat că secretul este bine păstrat: „Astronauții în vârstă pot spune ce cred fără frică. Cei tineri se tem. Majoritatea sunt militari și li se impune tăcerea printr-un ordin! Mulți au spus ca Mitchell, chiar și ruși... Eu personal nu am văzut OZN-uri, dar sunt convins că există!”.

Un caz concret de „Obiect Zburător Neidentificat”, petrecut acum 22 de ani la Aeroportul Mihail Kogălniceanu din Constanța, i-a întărit convingerea. „Eram inspector la Comandamentul Aviației Militare și s-a raportat un eveniment deosebit la Constanța. Unul dintre martorii de atunci, ofițer superior a cărei credibilitate n-o pun la îndoială, mi-a povestit, în particular, cum a văzut, pe înserat, după ce toate avioanele militare aterizaseră, un OZN. A văzut deasupra aerodromului un obiect cu o strălucire irizantă, cu multe luminițe de-a lungul formei sale de trabuc, care emitea un zumzet hipnotizant. Omul mi-a mai spus că obiectul, văzut de toți oamenii aflați atunci în unitate, se deplasa către Nord- Est, pe direcția Odessa...”, povestește, înfrigurat astronautul. Culmea este că, după ce OZN-ul a dispărut, fiecare martor ocular avea detalii diferite! Lor li se păruse că obiectul plutea undeva la 1.500 de metri, dar pe radar zbura rapid la o altitudine de șase kilometri! „Nici până azi nu se știe ce a fost”, conchide enigmatic Dumitru Prunariu.

România l-a trimis în Cosmos, dar Ceaușescu a semnat

Au trecut 33 de ani și jumătate de când Dumitru Prunariu a călătorit o săptămână, la bordul unei capsule spațiale sovietice în spațiul cosmic. Îi este dor de Cosmos? „M-aș mai duce o dată, dacă m-ar mai trimite...”, oftează cosmonautul.

Atunci l-a trimis în spațiu România. De fapt, fuseseră doi în program, el și Dumitru Dediu, între timp decedat. „El era într-o formă fizică mai bună, dar nu asta a contat! Decizia a aparținut Guvernului României, rușii au dat doar standardele. Era un acord între statele socialiste: Intercosmos”, explică inginerul Prunariu cum a ajuns el pe orbita Pământului. Pregătirea celor doi a început în 1977. „Anunțul oficial l-am primit în 12 mai 1981, cu două zile înainte! Ceaușescu a semnat în final”, se emoționează Dumitru Prunariu.

La 62 de ani, singurul nostru cosmonaut nu-și vede capul de treabă. Lucrează pentru Romspace, o asociație de cercecetători în domeniul spațiului care are contracte cu Agenția Spațială Română și este și reprezentantul României ca vicepreședinte al Comitetului de Relații Internaționale al Agenției Spațiale Europene, pentru următorii trei ani. Ca persoană privată este și președintele filialei europene a Asociației Exploratorilor Spațiului Cosmic. „Aceasta este o asociație nonguvernamentală a astronauților din toată lumea”, explică inginerul Prunariu. Un cerc de elită ținând cont că în spațiu au zburat, de la Gagarin încoace, doar 540 de oameni! Iar el a fost al 103-lea din lume.

Dacă nu cu rușii, americanii sau europenii, poate cu chinezii

Ce șanse sunt să mai zboare un român în spațiu? „Nu zero! Teoretic avem șanse”, râde cosmonautul. „Putem trimite candidați la Agenția Spațială Europeană (ESA). Când am plecat eu a fost o oportunitate și un acord internațional. Din ’90 n-am mai participat... Orientarea spre vest a dus la diminuarea relațiilor cu Rusia!”, se îmbufnează astronautul nostru. Practic, în 2009 s-a închis ultima selecție a ESA. Din 8.400 de inși au rămas, în final, doar șase: doi italieni, un neamț, un danez, un britanic și un francez. „România nu a avut niciun candidat, că nu făceam parte din ESA!”, se supără Dumitru Prunariu. Și continuă pe un ton apăsat: „Acum se stă la coadă, că în rachetele rusești încap trei cosmonauți și nu șapte ca în fostele navete americane. Și să mai vedem ce va fi după 2022, când va fi asamblată pe orbită stația cosmică chinezească. China a anunțat că e pregătită pentru o cooperare internațională!”.

Rachetele americane care au explodat aveau motoare rusești

NASA a avut mai multe eşecuri în ultima perioadă. Le tot explodează rachetele la lansare, ultima oară chiar acum câteva zile. Care este explicaţia?

„Programul navetelor spațiale s-a terminat. Americanii n-au dezvoltat la timp un alt program de lansat oameni în spațiul cosmic. Administraţiile s-au schimbat şi s-a reconsiderat programul de zboruri spaţiale pilotate! Acum se încurajează iniţiativele private. Şi racheta Antares, care a explodat recent, era tot un proiect privat... Culmea este că motoarele erau rusești, cumpărate în anii ’90. Și rușii au avut tragedia lor prin ’69- ’70, când le-a explodat racheta lunară N1 de două ori, cu exact aceleași motoare. Ei au avut 100 de victime, americanii niciuna!”, e documentat Dumitru Prunariu.

Dar, zice el, tot americanii sunt cei mai puternici în domeniul spaţial, chiar dacă, deocamdată, nu mai au mijloace să trimită oameni în Cosmos. „NASA are, anual, un buget de 17,7 miliarde de dolari, pentru cosmonautica civilă. Iar pentru toată actvitatea cosmică efectuată şi de agenţiile guvernamentale militare şi de «inteligence» bugetul este de 65 de milarde! Bugetul tuturor celorlalte state însumate nu ajune la valoarea Americii!”, se entuziasmează astronautul.

Turismul spaţial tinde să devină o modă pentru oamenii cu bani. Cel mai cunoscut proiect este al miliardarului englez Richard Branson, dar acesta a primit o lovitură grea luna aceasta când o mini-navetă de-a sa a căzut şi unul dintre cei doi piloţi a murit. „Acest tip de turism este incipient. În 1927, Lindberg a traversat Atlanticul cu un avion. Era un concurs. Transportul de pasageri cu avionul a luat amploare în anii ’60.

Astăzi sunt sute de zboruri transatlantice zilnic. Cosmonautica cu pasageri privați la bord este, prin comparație, ca număr de pasageri, un pionierat.

La un cost de 35 de milioane de dolari pe zbor doar câţiva miliardari şi-au permis acest lux!”, e destul de sceptic Prunariu. Dar ideea unui astfel de sejur «orbital» i-ar surâde: „Dacă m-ar da banii afară din casă, m-aș băga și eu!”. Sir Richard Branson a promis că va transporta turiştii la limita spaţiului. Penru șapte minute de imponderabilitate, amatorii acestui zbor de trei ore vor plăti 200 de mii de dolari. Şi peste 600 de oameni s-au înscris pe listă. Dumitru Prunariu e supărat: „Partea proastă este că doar ce a avut un eșec cu «Spaceship 2»”.

Chinezii vor pe lună

Chinezii vin tare din urmă. Economia lor emergentă le permite să avanseze extrem de rapid. Ce șanse au în bătălia pentru spațiu? „Da! Au un program ambițios și, mai ales, au bani! Au declarat oficial că investesc în programe spațiale peste cinci miliarde de dolari… Dar, să nu uităm că mâna de lucru și materialele lor sunt mult mai ieftine ca în SUA. Au declarat că vor să ajungă pe lună!”, spune Prunariu în timp ce privește fix la un afiș cu el în costumul de cosmonaut.

NASA vrea un asteroid de pe care să se plece pe Marte

De ce nu a mai ajuns omul pe lună? Oare, a ajuns ? Prunariu se crispează: „Indiscutabil, omul a ajuns pe Selena. 12 pământeni au pus piciorul! Un program extraordinar care a schimbat imaginea «cosmonauticii pilotate» americane în ochii Planetei!”. Inginerul spune că un program de aselenizare durează minimum zece ani și un buget mare: „Programul s-a terminat, ca cel al navetelor spațiale”. Șeful NASA a anuNțat că se dezvoltă un program prin care să se capteze un asteroid cu un diametru de câteva sute de metri, care să fie dirijat pe o orbită circumlunară, urmând să trimită echipaje umane care să-l cerceteze. „Ar putea fi un salt spre explorarea umană a planetei Marte. Pe acel corp ceresc ar urma să se asambleze o navă cosmică care ar putea face un zbor economic spre Marte!”, se entuziasmează cosmonautul. Lansarea și călătoria n-ar mai necesita un consum uriaș de combustibil, în condiția unei gravitații egală cu zero! O oportunitate ar fi anul 2030, atunci când distanța dintre planete va fi de doar 60.000.000 km.: „S-au făcut studii privind comportamentul unui echipaj multinațional în spații limitate. Este vorba de experimentul MARS 500, când oameni de naționalități diferite au conviețuit bine, în condiții similare, unui zbor spre Marte, timp de 512 zile!”.