Simona, șoferiță de TIR în Italia. Viața unei femei într-o lume a bărbaților

Povestea Simonei, şoferiţa de TIR. Sursa foto: https://www.uominietrasporti.it/

Povestea Simonei Simona Ioniță este cu adevărat interesantă. Românca, stabilită în Italia de aproximativ 20 de ani, a trecut de la vânzătoare la șoferiță de TIR.

Povestea Simonei este fascinantă. Românca, în vârstă de 43 de ani, trăiește de două decenii în localitatea italiană Mestre de lângă Veneția. Viața ei a fost plină de surprize deoarece una şi-a propus şi alta a făcut. Simona a devenit o șoferiță de TIR în Italia.

Povestea Simonei este fascinantă. Cum a ajuns șoferiță de TIR

După 17 ani ca vânzătoare într-un magazin de accesorii și încălțăminte, Simona a făcut o schimbare majoră în viaţa sa. A devenit șoferiță de TIR după ce a obținut permisele de conducere pentru camion.

Patronul, având nevoie de ajutor la conducerea camionului, i-a plătit obținerea permisului pentru categoria C. A continuat apoi să ia și celelalte categorii, deși nu s-a simțit pregătită pentru o schimbare atât de mare la acea vreme.

Avea experiență în domeniul distribuției de fructe și legume

„Ideea era să merg la fratele meu, să lucrez câțiva ani, să-mi cumpăr o mașină și apoi să mă întorc acasă. În cele din urmă, nu m-am mai întors”, a povestit Simona.

„Dacă aș putea să mă întorc în timp, aș face aceeași alegere mai devreme. Îmi place această meserie, am oportunitatea de a călători și de a întâlni oameni noi”, a spus Simona.

În prezent, Simona conduce un TIR DAF 530 și declară că nu regretă nicio clipă alegerea făcută. Cu toate acestea, mărturisește că ar fi optat pentru această meserie și mai devreme, dacă ar fi avut ocazia.

Povestea Simonei. Sursa foto: uominietrasporti.it.

Simona speră ca în viitor să existe mai multă încredere în capacitățile femeilor șofer.

Povestea Simonei continuă: „Ar fi frumos dacă s-ar începe să se acorde mai multă încredere nouă, femeilor, pentru că există riscul de a ne da seama prea târziu că a fost o greșeală să nu facem asta. De exemplu, când căutam de lucru ca șofer, m-am adresat unei companii care a promis că mă va suna înapoi.

Nu au făcut-o, dar odată angajată de compania pentru care lucrez astăzi, m-am trezit că trebuie să merg în aceeași firmă și m-au recunoscut. De atunci știu că proprietarul întreabă des pe șeful meu dacă încă lucrez pentru el, cred că regretă că nu m-a sunat înapoi, dar acum este prea târziu”. Aceasta este povestea Simonei, o româncă curajoasă care a acceptat acestă aventură în Italia.