Imaginea a devenit extrem de cunoscută, fiind publicată (explicit sau blurat) de presa internațională și pe toate rețelele de socializare. Trupul micuțului băiețel, eșuat pe o plajă de pe coasta Mării Egee, la Bodrum, în Turcia, a devenit simbol al crizei imigranților care s-a agravat în ultimele săptămâni în Europa.

Strigăt de ajutor

„În momentul când l-am văzut pe micuțul de doar trei ani, Aylan Kurdi, am înghețat”, a spus Demir. Ea a documentat problema imigranților în ultimii 15 ani pentru agenția de presă Dogan News (DHA).

„N-am avut altă opțiune decât să-mi fac meseria”, spune femeia, în contextul criticilor care au apărut legate de insensibilitatea față de trupul neînsuflețit al unui copil.

În 2 septembrie, în jurul orei 18.00, în provincia Mugla, corpuri ale imigranților înecați în mare, după scufundarea a două bărci, au fost aduse la țărm. „Aylan Kurdi, zăcea fără viață, cu fața în jos, pe nisip, îmbrăcat cu un tricou roșu și pantaloni bleumarin ridicați până la genunchi. Tot ce am putut eu să fac este să lansez un strigăt disperat de ajutor”. Atunci a fost realizată această poză, devenită celebră.

Fără veste de salvare

Jurnalista a explicat, apoi, că a văzut trupul unui alt băiețel, cel care, avea să afle ulterior, era Galip, fratele primului copil. Amândoi erau fără veste de salvare, ca și ceilalți imigranți aduși de valuri la mal. Povestea mamei cu doi copii, care au murit atunci, a făcut turul lumii, spusă de un tată îndurerat, care s-a întors în Siria să-și îngroape familia.

„Galip era la 100 de metri distanță de fratele său. M-am apropiat și am observat că nu aveau nici vestă de salvare, nici colac, nimic care să-i ajute să se mențină la suprafața apei. Poza arată cât de dramatic era acest incident”, a adăugat reportera.

Nilufer Demir scrie pe tema trecerii ilegale a graniței, încă din anul 2000, iar problema s-a acutizat în ultimele două-trei luni, în special în localitățile Turgutreis și Akyarlar.


Galip (foto jos) avea doar 5 ani. Trupul lui a fost descoperit la o distanță de circa 100 de metri de cel al
frățiorului său, Aylan

„Durere și tristețe”

„Eram de serviciu în acea zi și am mai fotografiat un grup de imigranți pakistanezi, care încerca să ajungă în Grecia. Martori ai tragediei, am observat brusc trupurile fără viață de pe plajă. Neam dat seama că sunt copii. Am fost șocați, ne-am întristat. Am decis să facem cunoscută această tragedie”, a mai spus Demir.

A fost întrebată cum a reacționat, ca femeie, când s-a apropiat să facă fotografia. Și a răspuns că a simțit „durere și tristețe”, deși mai fusese martora multor incidente cu imigranți, dar speră ca „de azi” ceva să se schimbe.

Zeci de mii de oameni au plecat din Orientul Mijlociu și Africa, în încercarea disperată de a ajunge în Europa de Vest în ultimii ani.

"Am fost șocați și ne-am întristat. Am decis că era bine să facem cunoscută această tragedie”. NILUFER DEMIR, fotojurnalist

Fotografii care au schimbat istoria

În disputa stârnită pe marginea fenomenului imigraționist masiv, apar, inevitabil, teorii ale conspirației. Una dintre ele spune că fotografia cu Aylan Kurdi ar fi fost regizată de către jurnaliști, pentru a impresiona, pentru a deveni mai ușor un simbol al fenomenului dramatic actual. Potrivit unor explicații furnizate de alte ziare, cea de-a doua fotografie arată că trupul găsit între stânci este al fratelui lui Aylan – diferă încălțămintea, tricoul, pantalonii copiilor.

Există multe fotografii emblematice pentru anumite momente ale istoriei, care au sensibilizat sau, dimpotrivă, au revoltat opinia publică. Unii autori au câștigat Premiul Pulitzer pentru jurnalism, alții au fost aspru criticați. Kevin Carter a făcut o astfel de fotografie, extrem de controversată, care înfățișa o fetiță doar piele și os, din Sudanul de Sud, stând ghemuită într-un peisaj dezolant, iar în spatele ei se vedea un vultur care aștepta, parcă, momentul potrivit pentru a ataca. Fotoreporterul s-a sinucis la trei luni după ce a fost publicată poza, din cauza oprobiului public și a mustrărilor de conștiință.