POVESTEA DE VIAŢĂ a Elenei Ceauşescu, care astăzi ar fi împlinit 98 de ani! "Doamna de fier" a României care de la O ELEVĂ REPETENTĂ ÎN CLASELE PRIMARE a ajuns una dintre cele mai PUTERNICE VOCI ale României | GALERIE FOTO

POVESTEA DE VIAŢĂ a Elenei Ceauşescu, care astăzi ar fi împlinit 98 de ani! "Doamna de fier" a României care de la O ELEVĂ REPETENTĂ ÎN CLASELE PRIMARE a ajuns una dintre cele mai PUTERNICE VOCI ale României | GALERIE FOTO

Elena Ceaușescu a fost o înfocată comunistă. Vremea lui Ceaușescu a însemnat vremea lui Nicolae și a Elenei Ceaușescu. Vremea când libertatea umană era călcată în picioare, când religia era prigoniță, când drepturile omului erau batjocorite, când se dărâmau lăcașuri de rugăciune, când se trecea cu buldozerele peste monumentele memoriei naționale, când se raționaliza mâncarea, adică se provocă foametea în masă, și se tremură de frig în apartamente, când copiii erau constrânși să devină “soimi ai patriei” și să recite ode pentru tiran și pentru soția să.

Născută în 1917, Lenuța Petrescu a fost o elevă submediocra la școală din satul ei natal. A ajuns la București unde a lucrat că muncitoare textilistă. S-a apropiat de cercurile comuniste, a devenit utecista, l-a cunoscut pe Nicolae Ceaușescu, pe atunci membru al Secretariatului CC al UTC. Nu a fost închisă, a traversat clandestinitatea fără a trece prin lagăre și temnițe. 

După 1945 a lucrat în aparatul de partid, la nivel de sector. Nu s-a remarcat prin nimic altceva decât disciplină și obediență. Era anostă, anodina, fără umor, deci o “tovarasa de incredere”. Soțul ei făcea în acei ani o carieră rapidă. Lenuța a ajuns activistă la Secția Externă a CC condusă de Ghizela Vass. În acea perioadă s-a apropiat de Marta Drăghici, soția ministrului de interne, care lucra și ea la aceeași secție. Diferență dintre Marta și Lenuța era însă imensă în termeni de trecut revoluționar: prima fusese arestată, condamnată la 25 de ani de închisoare, făcea parte din clanul Cziko cu multe încrengături în mișcarea comunistă din Transilvania. 

Nicolae și Elena au avut trei copii: Valentin, Zoia și Nicu. A fost atașată de ei, i-a iubit în felul ei. L-a iubit și pe Daniel Valentin, nepotul de fiu. Spre deosebire de atâtea soții de demnitari, Lenuța a decis să facă studii. Evident, nu a mers zi de zi la facultate, a beneficiat de un regim special, de meditații și de sprijin în scrierea lucrărilor. După absolvirea Insitutului Politehnic, Facultatea de Chimie Industrială, a lucrat la ICECHIM. A devenit rapid membră în Comitetul de partid, apoi secretară de partid pe institut. A avansat în ierarhia adminsitrativa, iar după moartea directorului, ilegalistul Gabriel Mureșan, a devenit ea însăși directoare.  

Ne puteți urmări și pe Google News

Elena Ceaușescu s-a făcut vinovată, alături de soțul ei, de crime împotrivă umanității. A contribuit în chip decisiv la degradarea condițiilor de viață ale populației, la umilirea cetățenilor pe care îi consideră sclavi, la înjosirea culturii românești. Era rudimentară, posesivă și neiertătoare. Membrii Comitetului Politic Executiv o glorificau fără rușine în față și o urau din rărunchi. Nu și-a recunoscut vina, a sfidat pseudo-tribunalul inventat de echipă Iliescu-Stănculescu-Brucan-Magureanu. Pe primii trei îi știa bine. La fel cum știa destule despre cel ce avea să devină premier, Petre Român.