VIAŢA BATE FILMUL. POVESTEA Aninei Ciuciu, românca de etnie romă: de la cerşitul în pieţele din Franţa la candidatura în Senatul Francez

VIAŢA BATE FILMUL. POVESTEA Aninei Ciuciu, românca de etnie romă: de la cerşitul în pieţele din Franţa la candidatura în Senatul Francez

O româncă de etnie romă, Anina Ciuciu, fost consilier onorific pentru problemele romilor în Guvernul Victor Ponta şi absolventă a universităţii Sorbona, candidează luna viitoare la un fotoliu în Senatul francez, sfidând tradiţia camerei superioare a legislativului francez, relatează France 24, care a realizat un interviu cu tânăra. Dacă va câştiga, Ciuciu va fi prima femeie romă din Senatul francez.

Călătoria Aninei Ciuciu către candidatura pentru un loc în Senatul francez, la alegerile de luna viitoare, a fost neobişnuită. Românca vrea să folosească acest lucru în avantajul membrilor defavorizaţi ai circumscripţiei unde candidează, Seine-Saint-Denis, unde se află cele mai sărace suburbii ale Parisului.

Biografia lui Ciuciu este departe de norma statistică. Senatul francez, găzduit în Palace de Luxembourg, o clădire opulentă din centrul Parisului, este considerat, în general, domeniul politicienilor bărbaţi, în vârstă. Trei sferturi dintre senatorii francezi sunt bărbaţi, iar media de vârstă este 64 de ani.

La polul opus, Ciuciu, absolventă a prestigioasei universităţi Sorbona şi viitor avocat, s-a născut într-o familie de romi din România, în urmă cu 27 de ani. Ea a decis, însă, să se lanseze în “aventura” de a candida pentru un mandat în Senat.

Ne puteți urmări și pe Google News

În prezent aflată în practică la Amnesty International, Londra, Ciuciu s-a întâlnit cu reporteri FRANCE 24 în vizita sa acasă, într-un cartier al Parisului. Ea locuieşte în Arondismentul XX, deşi îşi petrece “majoritatea timpului”, după cum spune chiar ea, la Seine-Saint-Denis, un departament format din suburbii, mai la nord. Acolo se află sediile celor două organizaţii din Franţa cu care colaborează tânăra : “La Voix des Roms” (Vocea romilor) şi “Le Mouvement du 16 mai” (Mişcarea 16 mai). Aceasta din urmă este numită după ziua din 1944 când deţinuţii romi din lagărul de concentrare Auschwitz s-au ridicat împotriva naziştilor care voiau să îi trimită în camerele de gazare.

“Genocidul romilor a fost culmea rasismului şi sper că nu se va repeta”, spune Ciuciu. “Însă este important să discutăm despre trecut şi să fim vigilenţi pentru că, aproximativ peste tot în Europa, vedem reapariţia unor instrumente de discriminare şi excluziune care seamănă cu cele din acea perioadă”, a adăugat ea.

Cu toate acestea, trecerea de la activism la politică reprezintă un salt. “Când Europe Ecologie  Verzii – mi-au oferit un loc pe lista lor (pentru Senat – n.r.) nu am fost convinsă imediat”, mărturiseşte românca. “Nu am crezut în politică drept mijloc de a provoca o schimbare. Si am avut o experienţă iniţială pe care nu am găsit-o plăcută”, adaugă ea, potrivit Digi 24.

În 2014, fostul premier român Victor Ponta a numit-o consilier onorific pentru problemele romilor.

“M-am oprit imediat ce am înţeles că nu va schimba nimic pentru oamenii care suferă”, a explicat Ciuciu.  Sintagma “oamenii care suferă” apare des în discuţiile cu tânăra, fie că discută despre copiii romi din mahalale, de migranţii de la calais dau de tinerii din cartierele cu probleme. Aceasta este, de altfel, un ecou al propriei poveşti de viaţă a româncei, spusă într-o carte cu titlul “Sunt romă şi aceasta rămân”.

O poveste spusă într-o carte...

Cartea spune povestea unei fete născute la Craiova, într-o familie de romi care se lupta cu discriminarea şi cu lipsa locurilor de muncă şi care a decis să părăsească ţara când copila avea şapte ani. “Mândră să fiu romă” aminteşte de condiţiile mizere dintr-o tabără pentru romi în Italia, de ruşinea de a cerşi în pieţele din Franţa, de ordinul de expulzare primit de la autorităţile franceze, dar şi de salvarea apărută sub forma lui “Madame Jacqueline”. Datorită adresei oferite de profesoara din Bourg-en-Bresse pentru ca familia să poată declara că are domiciliu, Anina şi surorile ei au putut merge la şcoală. Deşi, teoretic, toţi copiii din Franţa au dreptul la educaţie, unii primari cer ca aceştia să aibă adresă.

«Eu am avut noroc, dar nu ar trebui să depindă de noroc. Accesul la educaţie pentru toţi copiii republicii, aceasta este promisiunea pe care vreau să o respecte instituţiile”, spune Ciuciu, 20 de ani mai târziu.

Ciuciu se întoarce întotdeauna la cei marginalizaţi, la cei uitaţi. De fapt, dacă va fi aleasă în Senat, vrea să deschidă uşile Palace de Luxembourg pentru ei, amintindu-şi de două fete pe care le-a cunoscut la o manifestaţie a La Voix des Roms, care au spus că nu au văzut niciodată Catedrala Notre Dame, deşi locuiau numai la câteva staţii de metrou distanţă de monument, în locuinţe sociale.

Dacă va câştiga, Ciuciu va fi prima femeie romă din Senatul francez

 “Se întâmplă să fiu romă. Întotdeauna mi-am asumat această parte a identităţii mele (…), chiar şi când oamenii m-au sfătuit să o ascund”, afirmă ea, adăugând că o eventuală alegere a sa ar reprezenta “un simbol puternic, istoric chiar, în Franţa, ţara drepturilor omului şi Revoluţiei”.

Aproximativ jumătate dintre circumscripţiile pentru Senatul francez vor organiza alegeri anul acesta. Astfel, francezii vor desemna, pe 24 septembrie, 171 din totalul de 348 de aleşi din camera superioară a legislativului. Ei vor avea mandate de şase ani. Senatorii sunt aleşi prin vot universal indirect, ceea ce înseamnă că un colegiu electoral format din alţi reprezentanţi aleşi, precum parlamentari sau consilieri regionali, sunt cei care fac, în ultimă instanţă, alegerea.