Portrete 3D, realizate din ADN colectat de pe mucurile de țigară sau din guma de mestecat

O americancă vrea să vadă dacă populația poate fi supravegheată genetic, dar și să îmbunătățească tehnologia prin care criminalii să fie identificați mai ușor.

Acest proiect a avut menirea de a atrage atenția asupra dezvoltării tehnologiilor folosite în expertiza criminalistică a ADN-ului”, a spus cercetătoarea Heather DeweyHagborg, care a încercat să explice prin artă importanța perfecționării metodelor de examinare a probelor judiciare. Americanca are covingerea că lucrările sale de cercetare vor pune în lumină și importanța determinismului genetic.

Practic, aceasta a adunat de pe străzile New York-ului mucuri de țigară, gume de mestecat și fire de păr. Apoi, a analizat ADN-ul pentru a determina genul și etnia persoanelor, culoarea ochilor și alte trăsături, precum și dimensiunea nasului acestora, astfel încât, în cele din urmă, să folosească un program de generare a feței și o imprimantă 3D, pentru a crea o serie de portrete tridimensionale, speculative, la scară umană. Proiectul se numește „Stranger Visions” și este o explorare artistică bazată pe știință. Americanca a pornit la drum întrebându-se cât de multă informație ar putea fi înțeleasă și utilizată de o persoană care analizează resturile genetice lăsate de un străin.

„M-a frământat ideea că lucrurile care ne fac umani -părul, pielea, saliva și unghiiledevin o adevărată responsabilitate pentru noi, pe măsură ce le lăsăm în spațiul public. Artistă și biohacker deopotrivă (biohacking este un termen folosit pentru tehnologiile folosite cu scopul de a îmbunătăți eficacitatea fizică și mentală), Heather Dewey-Hagborg mai speră că, prin producerea sculpturilor folosind ADNul unor persoane necunoscute, va declanșa o dezbatere privind potențiala folosire abuzivă a ADN-ului sau a supravegherii genetice a populației.

Schimbări pe piața imobiliară. Investițiile, reglementate printr-o lege nouă

Atac israelian în Iran. Explozii puternice în Iran, Irak și Siria

 „Americanca ar fi depășit limitele etice și legale”

Prima problemă ridicată de criticii săi are în vedere dacă americanca a depășit limitele etice și legale, atunci când a folosit mostre de ADN fără consimțământul respectivelor persoane. Cea de a doua vine din partea unui academician de la Harvard, Centrul pentru Politici de Sănătate, Biotehnologie și Bioetică, care a opinat că „lucrează cu sexul persoanelor, grupul ancestral din care acestea fac parte și care reflectă doar jumătate din ADN-ul individului”. „Există sute de mii de persoane care ar fi potrivite pentru aceste descrieri, chiar dacă fiecare predicție a fenotipului lor ar fi corectă, una sau mai multe dintre acestea vor fi probabil greșite”, a declarat academicianul Michelle N. Meyer.