Mircea Marian: "De Ignat, circa un milion de porci au fugit prin curtile oamenilor cu cutitul infipt in beregata, au fost prinsi si au fost casapiti fara mila. "
Guitatul lor disperat nu i-a induiosat pe gospodarii romani care, dupa ce i-au injunghiat, i-au parlit in paie si, fara sa respecte nicio norma europeana de igiena, i-au transat. Filfizonii de la Bruxelles care se ocupa de protectia animalelor ar fi lesinat de indignare.
Sunt ziare care scriu ca, de la anul, oficialii europeni nu vor mai tolera o astfel de barbarie. Bruxelles-ul va cere ca directiva referitoare la protectia animalelor - care prevede ca porcul sa fie „asomat”, adica adormit, inainte de a fi ucis - sa fie aplicata cu strictete. Se discuta inca despre cea mai „umana” metoda de a ucide bietul animal: cu socuri electrice (dar iarna, pe zapada, riscul este sa se curenteze si oamenii) sau cu o arma cu bolturi.
Ar trebui sa sfidam Uniunea si sa ne taiem porcii in continuare potrivit unor traditii pe care nici macar comunistii nu au indraznit sa le interzica. Sunt curios cine va indrazni sa pedepseasca milioanele de mici fermieri care, de Sfantul Ignat, vor continua sa-si injunghie animalele in batatura casei. As vrea sa-l vad pe agentul veterinar care, pe 20 decembrie 2008, se va napusti asupra taranilor pentru a-i amenda pe motiv ca nu aplica un tratament european.
Merita insa facuta o comparatie intre usurinta cu care guvernantii romani au cedat in fata Uniunii Europene atunci cand a fost vorba despre un obicei traditional, de care se bucura milioane de oameni si cerbicia cu care executivul isi apara taxa de prima inmatriculare.
Macelarii musulmani si evrei au beneficiat de tot felul de exceptari de la regulile europene, pe motiv ca trebuie sa respecte un ceremonial religios. Negociatorii romani au cedat si nu au reusit sa obtina nicio derogare. In schimb, atunci cand este vorba despre o taxa dubioasa - de care beneficiaza importatorii de masini noi, inclusiv Citro‘n - guvernul Tariceanu se lupta cu ghearele si cu dintii cu cei de la Comisia Europeana.
Pe masura ce trece timpul, sunt unul dintre cei care isi pun tot mai multe intrebari in legatura cu soarta acestei structuri imense, birocratice si ineficiente, numita Uniunea Europeana. O institutie care poate manifesta foarte multa fermitate atunci cand este vorba sa-l striveasca pe cetateanul simplu, dar care inchide ochii la abuzurile guvernantilor. Acum circa o luna, un coleg din presa se intreba: ce-ar fi daca ne-am apuca sa strangem semnaturi - asa, vreun milion - pentru a le cere oficialior europeni sa activeze clauza de salvgardare pe justitie? Oare ne-ar lua in seama cei de la Comisia Europeana? Privind retrospectiv, as raspunde: cu siguranta ne vor ignora. Pentru snobii si fariseii din Babelul de la Bruxelles, opinia unui milion de cetateni oarecare nu va cantari niciodata cat cuvantul unui demnitar capabil sa peroreze, la dineul oficial, despre „politica mare, europeana”.