În 3 iulie, proiectul de lege referitor la modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul ordinii şi siguranţei publice a fost adoptat în plenul Camerei Deputaților, for decizional,  cu 173 de voturi pentru, 82 contra și 6 abțineri.

 

Partidul National Liberal si USR au depus, luni, sesizarea de neconstituţionalitate „cu scopul de a bloca la CCR aplicarea unor prevederi neclare şi cu evident potenţial abuziv din cadrul acesteia”.

Potrivit vicepreședintelui Comisiei de Apărare, deputatul liberal Ovidiu Raețchi, legea a fost respinsă şi în trecut de CCR, apoi a fost  redepusă la Parlament. Deputatul susține că asta s-a făcut  de majoritatea PSD „inclusiv prin abuzuri dovedite în consemnarea voturilor Opoziţiei în comisii”.

„Motivul pentru care ministrul Carmen Dan a ţinut cu orice preţ să impună acest proiect, în speranţa de a scăpa de remaniere, este încercarea de a acoperi prin noi articole de lege ilegalităţile comise de jandarmii din subordinea sa la represiunea din 10 august, când protestatari paşnici au fost loviţi în cap cu instrumente ilegale, deşi nu prezentau niciun pericol pentru forţele de ordine. În ciuda dovezilor evidente în acest sens, Carmen Dan nu a stabilit sancţiuni pentru cei vinovaţi şi a prezentat doar câteva cuvinte irelevante dintr-un raport pe care ulterior l-a secretizat, refuzând să îl prezinte procurorilor şi opiniei publice”, susține Raețchi.

Potrivit expunerii de motive atașate propunerii legislative, scopul legii este introducerea unei serii de măsuri „care să conducă la creșterea capacității de intervenție în domeniul ordinii și siguranței publice, prin aceasta înțelegându-se instituirea instrumentelor legale necesare exercitării atribuțiilor de serviciu sau îndeplinirii misiunilor, dar și a celor necesare asigurării unei protecții juridice și, mai ales fizice, a personalului angrenat.”

Opoziția consideră că, prin aceste prevederi, Carmen Dan încearcă să facă mult mai uşoare şi mai neclar definite motivele pentru care un cetăţean poate fi condus la secţie. „De asemenea, folosirea violenţei în raport cu cetăţeanul devine mai arbitrară şi mai uşor de justificat, fiind dificil să mai fie tras la răspundere un reprezentat al forţelor de ordine care foloseşte forţa în mod disproporţionat. Practic, prin acest proiect de lege Carmen Dan a încercat să ascundă măsuri abuzive şi neconstituţionale printr-o serie de articole necesare în vederea clarificării atribuţiilor oamenilor legii”, afirmă deputatul liberal.

Acesta adaugă că „ministrul Carmen Dan – artizanul reprimării violente din 10 august – nu are autoritatea morală pentru a gira prin lege restrângerea drepturilor cetăţeneşti şi creşterea atribuţiilor oamenilor din subordinea sa inclusiv în zona prevenirii terorismului – element care se poate transforma într-un instrument foarte periculos de supraveghere în mâinile PSD”.

Contestatarii actului normativ arată că mai multe articole ale legii sunt neconstituționale. De exemplu,  introducerea sintagmei „motive verosimile” deschis calea unor abuzuri ale polițiștilor.

Poliţistul este îndreptăţit să legitimeze şi să stabilească identitatea persoanei, numai în situaţia în care:

  1. a) aceasta încalcă dispoziţiile legale, ori există motive verosimile pentru a bănui că pregăteşte sau a comis o faptă ilegală;
  2. b) există motive verosimile pentru a bănui că aceasta a fost prezentă la locul săvârşirii unei fapte ilegale ori are cunoştinţă despre faptă, autor sau despre bunurile având legătură cu fapta;”

(1) Poliţistul este îndreptăţit să efectueze controlul corporal al persoanei legitimate şi, după caz, al bagajelor sau vehiculului utilizat de aceasta, numai în scopul:

  1. ridicării bunurilor supuse confiscării, interzise la deţinere, căutate potrivit legii sau care pot fi utilizate ca probe într-o procedură judiciară, atunci când există motive verosimile pentru a bănui că persoana are asupra sa ori sub controlul său astfel de bunuri;

 

Derularea procedurii legislative la Senat:

  • la data de 21.03.2019 a fost înregistrată pentru dezbatere cu codul B110;
  • la data de 01.04.2019 a fost înregistrată la Biroul Permanent cu codul L151;
  • la data de 02.04.2019 a fost primit avizul favorabil emis de Consiliul Legislativ, înregistrat cu nr. 246;
  • la data de 02.04.2019 a fost primit punctul de vedere favorabil al Guvernului, înregistrat cu nr. 5521;
  • la data de 05.04.2019 a fost primit avizul favorabil emis de Consiliul Economic și Social, înregistrat cu nr. 1547;
  • la data de 10.04.2019 a fost primit avizul favorabil emis de Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități, înregistrat cu nr. 156;
  • la data de 28.05.2019 s-a împlinit termenul de adoptare tacită, în conformitate cu art. 75 alin. (2) teza a III-a din Constituție.

 

Derularea procedurii legislative la Camera Deputaților:

 

  • la data de 03.06.2019 a fost înregistrată la Biroul Permanent cu codul PL-x nr. 254/2019;
  • la data de 12.06.2019 a fost primit avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, înregistrat cu nr. 4c-6/398;
  • la data de 25.06.2019 a fost primit raportul favorabil comun cu amendamente emis de Comisia juridică, de disciplină și imunități (înregistrat cu nr. 4c-13/480) și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională (înregistrat cu nr. 4c-15/377);
  • la data de 02.07.2019 a fost primit raportul suplimentar favorabil cu amendamente, emis de Comisia juridică, de disciplină și imunități (înregistrat cu nr. 4c-13/480) și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională (înregistrat cu nr. 4c-15/377);
  • la data de 03.07.2019 a fost adoptată în plen, cu 173 de voturi pentru, 82 contra și 6 abțineri.

 

Te-ar putea interesa și: