Cătălin Predoiu: „România are încă probleme de integritate, de corupţie în rândul demnitarilor”. Gyorgy Frunda: „Barroso nu poate să ne ceară mai mult decât face el însuşi”.
Noua Agenţie Naţională de Integritate (ANI) a ieşit ieri din parlament mai mult moartă decât vie. Pârghiile pentru confiscarea averii dobândite pe căi ilegale s-au evaporat, bijuteriile şi tablourile demnitarilor au fost trecute la secret, iar cei mai mulţi nici măcar nu vor mai putea fi verificaţi pentru averea dobândită în timpul mandatului. Motivul: parlamentarii au redus perioada în care inspectorii le pot scotoci prin declaraţii de la trei ani la numai un an de la plecarea din funcţie, victorie aplaudată în final de senatori cu entuziasm nedisimulat.
Secrete vor fi de acum şi averile candidaţilor, de la preşedinţie la consiliul comunal. Deşi şchioapă, legea a fost adoptată ieri în Senat cu o largă majoritate: 92 de voturi au fost pentru, doar unul împotrivă şi o abţinere. Ca să-şi justifice secretizarea părţilor esenţiale din avere, senatorii au făcut paradă în plen cu declaraţiile de avere ale şefului Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, sau David Cameron, proaspătul premier britanic.
Candidaţii, săraci şi cinstiţi din oficiu
„Barroso nu poate să ne ceară mai mult decât face el însuşi”, s-a luptat UDMR-istul Gyorgy Frunda pentru simplificarea la maximum a declaraţiilor de avere, dându-le ca exemplu pe cele sumare ale preşedintelui CE.
„România are încă probleme de integritate, de corupţie în rândul demnitarilor. Când vom elimina acest flagel şi declaraţiile noastre de avere vor arăta ca ale domnului Barroso”, a replicat ministrul justiţiei, Cătălin Predoiu.
La vot însă, bijuteriile şi tablorile au fost trecute definitiv la secret, senatorii respingând, cu o majoritate covârşitoare (63 la 18), inclusiv ideea de a-şi menţiona valoarea de impozitare a caselor în declaraţia de avere publică.
Candidaţii au scăpat şi ei de obligaţia de a mai pune electoratului pe masă ce deţin înainte de a fi aleşi. „Mi se pare o aberaţie să strângi atâtea hârtii aiurea”, a susţinut PDL-istul Petru Filip, în numele Comisiei de administraţie. La ideea unui alt PDL-ist, Petru Başa, demnitarii care fac declaraţii false vor putea scăpa de sancţiunile penale „dacă denunţă fapta înainte ca autoritatea să se fi sesizat”.
„Cum e ANI azi, n-am mai fi intrat în UE”
Cea mai mare victorie pentru senatori a fost însă eliminarea definitivă a comisiilor de magistraţi de pe lângă Curţile de Apel, care făceau legătura dintre ANI şi justiţie. Acum, riscul confiscării averilor devine nul.
„Ştiu situaţii când oamenii s-au sinucis că averea le-a fost confiscată”, a pledat Frunda împotriva comisiilor.
Cosmetizarea ANI a trezit în plen adevărate pasiuni. De bilanţul negativ s-a ocupat Olguţa Vasilescu: „Până acum, ANI s-a dovedit a fi principala sursă de informare pentru presa scrisă şi nimic mai mult. Pentru preşedintele Senatului a trebuit să se deplaseze o echipă de experţi ai ANI peste Ocean ca să afle că Empire State Building nu-i aparţine lui Mircea Geoană”.
Concluzia pesimistă, înainte de evaluarea CE de pe 17 mai, a venit de la Cristian Diaconescu. „În forma în care ANI ne este azi prezentată, noi nu am mai fi intrat în UE în 2007”, a spus fostul negociator al Tratatului de aderare. Puterea şi opoziţia şi-au dat mâna peste Integritate
Gyorgy Frunda (UDMR). A propus desfiinţarea comisiilor de cercetare a averilor, secretizarea totală a acestora, precum şi reducerea perioadei de cercetare de la trei ani la un an, după terminarea mandatului
Toni Greblă (PSD). A propus scoaterea de pe lista ANI a şefilor de sindicate, pe motiv că obligarea acestora de a-şi declara averile este o formă de intimidare
Petru Başa (PSD). A propus introducerea unei clauze de impunitate. Astfel, demnitarii care fac declaraţii false scapă de sancţiuni dacă fac rectificarea înainte de sesizarea autorităţii