ROMÂNIA LUI CRISTOIU. Politicienii români s-au f?cut frate cu dracu’

ROMÂNIA LUI CRISTOIU. Politicienii români s-au f?cut frate cu dracu’

Scriam în num?rul de miercuri c?, dup? admiterea noastr? condi?ionat? în Consiliul Europei, exist? riscul a guvernan?ii s? considere angajamentele luate de România pentru a ob?ine votul drept simple vorbe pe hârtie. Afirmând aceasta, m? gândeam c?-?i vor vârî coada ni?te dr?cu?ori care-?i fac de cap de mai mult timp prin politica româneasc?.

Unul e obiceiul de a pune la cale tot felul de ?mecherii pentru a ob?ine ceva de la str?in?tate. Obicei mo?tenit nu numai de la Ceau?escu, care ajunsese s? fac? o politic? dubl?, una pentru intern ?i alta pentru export, dar ?i de la str?mo?ii no?tri, care se f?ceau luntre ?i punte pentru a ie?i bine la inspec?iile otomane. Un alt dr?cu?or e aplicarea cu brio, în politica româneasc? de azi, a unor înv???turi române?ti ale tragerii pe sfoar?, între care, la loc de frunte, se deta?eaz? faimoasa: „F?-te frate cu dracu’, pân? treci puntea!” Din nefericire, n-a trecut nici o zi ?i prezicerile mele s-au îndeplinit. Ieri, la discutarea în Senat a Legii privind aderarea ??rii noastre la statutul Consiliului Europei, unul din liderii partidului de guvern?mânt, senatorul Ion Solcanu, a formulat teza potrivit c?reia condi?iile votate de Adunarea Parlamentar? nu trebuie neap?rat îndeplinite. Dup? opinia domniei sale, ele sunt simple recomand?ri teoretice. L-a sprijinit, cum era ?i de a?teptat, partida na?ional?, alc?tuit? din PSM ?i PRM. Tot ieri, la o conferin?? de pres? a PUNR, reprezentan?ii partidului condus de Gheorghe Funar au sus?inut ?i ei ceva asem?n?tor. Din câte se ?tie, admiterea României în Consiliul Europei a fost extrem de dificil?. Fapt mai pu?in obi?nuit în istoria acestui organism, Adunarea Parlamentar? a formulat ?i aprobat nu mai pu?in de 9 amendamente la Raportul care recomnda primirea noastr?. Parlamentarii au votat favorabil, convin?i c? atât angajamentele luate în scris de România înaintea ?edin?ei, cât ?i amendamentele, vor fi transpuse în practic? de coali?ia guvernamental?. Sunt ?i eu de acord c? unele amendamente sunt fie de prisos, fie absurde. Din diferite motive (proast? informare, interese ascunse, adversitate pur ?i simplu), parlamentarii europeni au g?sit de cuviin?? s? ni le impun?. În aceste condi?ii, normal era ca România s? le resping? înainte de a se trece la vot. Convins, ca ?i mine, c? ele sunt aberante, ?eful delega?iei noastre trebuia s? mearg? la tribun? ?i s? spun? c? România nu le poate accepta. A?a ar fi fost de a?teptat din partea unei ??ri care are ambi?ia de a fi considerat? european?. Pentru c? una din tr?s?turile europenismului o reprezint? respectarea cuvântului dat. ?eful delega?iei noastre n-a f?cut acest lucru. ?i parlamentarii europeni, crezând c? au de-a face cu ni?te oameni serio?i, con?tien?i de ce înseamn? asumarea unor angajamente, au votat în favoarea României. Nici prin cap nu le-a trecut c? în chiar clipa când Adrian N?stase afirma, în numele României, voin?a de a îndeplini toate condi?iile puse prin amendamente, colegii s?i din coali?ia guvernamental? se ?i gândeau, satisf?cu?i, c-au reu?it s?-i trag? pe sfoar? pe cei de la Consiliul Europei. C? e a?a ne-o dovede?te coresponden?a trimis? de senatorul Adrian P?unescu de la fa?a locului. Nici nu se r?cise bine votul, ca s? spun a?a, ?i vicepre?edintele PSM (fost Comunist), membru al delega?iei române, scria negru pe alb c? nici nu se gânde?te la îndeplinirea condi?iilor puse de Adunarea Parlamentar?. Ba mai mult, în aceea?i coresponden??, distinsul reprezentant al României, uitând c? a mâncat ?i a b?ut câteva zile pe seama Consiliului, î?i bate joc de Mo?iunea Halonen, prin care ??rile nou admise urmeaz? s? fie supuse unui control din partea organismului pan-european. Ei, ?i ce r?u am f?cut?! ar putea spune membrii coali?iei guvernamentale. Doar i-am tras pe sfoar? pe occidentali ?i nu pe români! În definitiv, trebuia s? intr?m în Consiliul Europei. ?i pentru îndeplinirea acestui obiectiv era permis orice mijloc. Inclusiv acela de a spune ca ei ?i a face ca noi. Din nenorocire, astfel de ?mecherii dâmbovi?ene sunt dezastruoase nu pentru occidentali, ci pentru noi, românii. De?i ne-au amenin?at c? vor lua m?suri aspre împotriva noastr?, dac? nu vom respecta angajamentele luate, nu-i exclus ca occidentalii s? treac? cu vederea faptul c? le-am tras clapa. Nu de alta, dar nici lor nu el convine s?accepte c? au fost fraieri?i. Grav va fi, a?adar, nu pentru ei, ci pentru noi. Aceasta deoarece ne întâlnim a nu ?tiu câta oar?, dup? decembrie 1989, cu o practic? dezastruoas? a guvernan?ilor României. Aceea de a lua m?suri în direc?ia democra?iei ?i a economiei de pia?? nu din convingerea c? acestea sunt cerute de îns??i realitatea ??ri, ci din dorin?a de a intra în gra?iile Occidentului. Create de ochii lumii, aceste forme f?r? fond fac mult mai r?u ??rii decât dac? n-ar fi fost. (Octombrie 1993) Nota redac?iei. În aceast? perioad?, Ion Cristoiu este în concediu. De aceea am decis ca, pân? pe 4 ianuarie 2013, s? relu?m câteva editoriale ale maestrului, publicate în Evenimentul zilei în urm? cu 20 de ani sau mai pu?in. Ve?i avea prilejul s? constata?i c? multe lucruri sunt neschimbate ?i c? opiniile jurnalistului sunt la fel de pertinente ast?zi ca ?i în vremea scrierii lor