Cunoașterea a cel puțin două limbi străine „antrenează” creierul într-un mod surprinzător, întârziind apariția Alzheimerului. Și adulții care încep târziu să învețe o altă limbă străină beneficiază de același efect, anunță cercetătorii canadieni.
Cu cât nivelul de cunoaștere este mai avansat, cu atât mai mult se întârzie boala, însă „fiecare pas ajută”, spune Ellen Bialystock, profesor de psihologie la Universitatea York din Toronto, conducătoarea studiului. În mare parte, studiul a fost centrat pe copii, pe importanța de le vorbi acestora „pe două limbi”. Copiii cărora părinții le vorbesc în două limbi în paralel le învață pe ambele în același timp în care ceilalți copii învață limba maternă. Astfel, creierul lor devine mai flexibil, atenția devine distributivă și pe măsură ce cresc, creierul capătă mai mult „control executiv”, factor-cheie în munca eficientă. Simptome târzii, „răgaz” pentru pacienți Ceea ce se învață în copilărie este bun învățat și are efect până la bătrânețe. Cercetătorii au studiat 450 de pacienți cu Alzheimer, cu același stadiu de boală. Jumătate dintre ei sunt bilingvi și au vorbit întreaga viața două limbi. Restul nu cunosc nicio limbă străină. La pacienții bilingvi, simptomele sindromului Alzheiemer au apărut cu 4-5 ani mai târziu decât la cei care nu vorbesc nicio limbă străină. Cunoștințele în materie de limbi străini nu au capacitatea de a preveni temuta boală, însă, în acest caz, simptomele apar mai târziu și mai lent, ceea ce le dă răgaz să se împace cu boala.