Evenimentul Zilei > Politica > PNRR sub semnul întrebării. Banii europeni condiționați de reformele în justiție
PNRR sub semnul întrebării. Banii europeni condiționați de reformele în justiție

PNRR sub semnul întrebării. Banii europeni condiționați de reformele în justiție

Finanțările din PNRR vor fi alocate în funcție de reformele pe care autoritățile române le vor face în justiție.

Comisia Europeană va condiționa plata tranșelor de bani alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) de realizarea unor reforme precise în justiție. Propunerea a venit din partea Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, condus de Cristian Ghinea (USR PLUS), și a fost acceptată de oficialii de la Bruxelles, conform surselor citate de G4media.

Condiționalitatea este justificată de faptul că PNRR funcționează ca un program dedicat reformelor făcute de statele membre în diferite domenii.

În aceste condiții, dacă fondurile PNRR vor fi condiționate de adoptarea unor reforme în justiție, cu termene clare, Guvernul și Parlamentul vor fi supuse unor presiuni pentru a adopta actele normative propuse.

În caz că nu vor fi adoptate aceste măsuri, atunci plățile vor fi blocate, iar banii nu vor mai ajunge în România.

Kelemen Hunor, Dan Barna, Florin Citu

Banii de investiții nu vor fi decontați fără reforme

Astfel, dacă nu va face reformele pe care și le-a asumat, în justiție, România nu va putea transmite cererile de plată către Comisia Europeană. Pe cale de consecință, nu se vor putea deconta banii pentru investițiile prinse în PNRR.

Conform regulilor PNRR, fiecare ţară face un Plan de Finanţare eşalonat pentru fiecare domeniu agreat cu Bruxelles-ul, pe ani şi pe ţinte de atins periodic. La fiecare șase luni, statele trebuie să transmită un raport de implementare pentru reformele asumate. Iar la acest document trebuie să atașeze, conform calendarului agreat, o cerere de plată. Decontarea acestor cereri de plată se face în funcție de stadiul reformelor asumate.

Guvernul a prins, în draftul PNRR, transmis Comisiei Europene, mai multe reforme în justiție numite reforme în justiție. În această perioadă au loc negocieri intense cu Comisia Europeană pe tema reformelor în justiție și a condiționării plăților de aceste reforme, iar forma finală va fi stabilită în luna septembrie.

PNL și UDMR doresc menținerea stării de fapt în justiție

Potrivit sursei citate, premierul Florin Cîțu nu ar fi tocmai mulțumit de aceste condiționări, dat fiind că PNL și UDMR nu-și doresc neapărat o reformă substanțială în justiție. În schimb, justiția este o miză politică pentru USR PLUS, partid care și-a asumat, în fața alegătorilor proprii, schimbarea sistemului de justiție.

UDMR și PNL vor să conserve situația actuală, iar președintele Klaus Iohannis insistă pe remanierea ministrului Justiției, Stelian Ion. UDMR se opune desființării SIIJ, iar PNL a îngropat într-un grup de lucru modificarea Legilor Justiției. Klaus Iohannis a respins modificarea în acord cu programul de guvernare a procedurii de numire a procurorilor șefi.