PNL ar putea face o majoritate doar cu USR-PLUS, dar nici măcar cu ajutorul PMP nu ar ajunge la 66% pentru a putea face atât de așteptatele modificări la Constituție, potrivit datelor ultimului sondaj al Biroului de Cercetări Sociale.
Pentru alegerile parlamentare, 33% dintre români spun că ar vota PNL, 22,5% PSD, 22% USR-PLUS, 6,5% cu PMP, 5,3% cu UDMR, 5,1% cu Pro România, 1,4% cu ALDE și 0,9% cu Partidul Verde al actorului Florin Călinescu. Iar 25,8% nu vor vota sau sunt nehotărâți și 3,4% ar vota cu altă formațiune politică.
Pentru alegerile locale situația e ceva mai echilibrată, PNL obținând 32,7%, PSD - 25,3%, USR-PLUS - 19,8%, UDMR - 5,9%, PMP - 5,3%, Pro România 5,2% și ALDE 1,7%.
PNL are probleme în Ardeal, dar bate PSD la bugetari
Deși pe toată țara ar câștiga mai mult decât PSD, PNL are probleme în sud-estul Transilvaniei și în județele sărace din nord-vest. Astfel, pe București-Ilfov PNL bate PSD cu 35% la 10%, în zonele cu multă populație maghiară din sud-estul Ardealului pierde cu 17% la 23%, în județele transilvane mai sărace din nord-vest la fel, cu 23% la 36%, pe Moldova de Sus câștigă cel mai bine, cu 42% la 13%, pe restul zonelor din sudul Moldovei, Oltenia, Muntenia și Banat câștigând, de asemnea, la diferențe între 3% și 24%. În Diaspora PNL s-a alege cu 47%, în timp ce PSD ar lua doar 10%.
USR-PLUS ar bate PNL doar pe București-Ilfov, la limită, cu un procent, iar PSD-ul l-ar bate în partea superioară din Moldova (35% față de 13%) și în Banat (22% față de 15%).
După mediul de rezidență, procentele s-ar împărți astfel: Urban - PNL - 37%, USR-PLUS - 26%, PSD - 16%; Rural - PSD - 30%, PNL - 28%, USR-PLUS - 17%.
Persoanele cu studii elementare ar vota astfel: PSD 33%, PNL 30%, USR-PLUS 12%, cele cu studii medii s-ar distribui în ordine 15%, 37%, 28%, iar cele cu studii superioare, tot în ordine, 11%, 27%, 39%.
Printre problemele despre care cred că PNL le-ar rezolva mai bine, respondenții au ales „Securitatea și serviciile secrete”, „Promovarea valorilor culturii române”, „Dezvoltarea economică”, „Educația”, „Sănătatea” și „Politica externă”, în timp ce PSD este creditat cu încredere pentru „Relația cu Republica Moldova” și „Relația statului cu bisericile și cultele”.
Caseta tehnică a sondajului
Sondajul a fost efectuat în perioada 1-7 mai 2020 pe un eșantion național de 1.545 persoane, reprezentativ pentru populația adultă a României.
Eșantionul construit a fost de tip probabilist-aleator, format din 40 straturi rezultate din intersecția a 8 zone (8 regiuni de dezvoltare) cu 5 tipuri de localități urbane și regionale. Au fost realizate în plus 155 interviuri românilor aflați în diaspora (10%).
Eșantionul a fost alcătuit astfel încât să aibă reprezentativitate națională, cu o eroare statistică de +/-2,7% la un interval de încredere de 95%. Adică dintr-o sută de eșantioane identice 95 vor da aceleași cifre cu o eroare de +/-2,7% și doar 5 vor da cifre cu erori mai mari. Eșantionul reproduce structura socio-demografică a populației nu doar pe județe, regiuni de dezvoltare și tipuri de localități (orașe mari, orașe mijlocii, orașe mici si comune), ci și pe sexe și ocupații.
Rezultatele au fost ponderate pe nivel de educație și grupe de vârstă, deoarece la sondajele online și prin telefon persoanele vârstnice și cele cu studii elementare răspund mai greu la întrebările din chestionar.
Persoanele intervievate domiciliază în 148 localități urbane și rurale din toate județele țării.
Interviurile s-au realizat prin telefon (75%) și online (25%). Operatorii de interviu și coordonatorii BCS au trimis sms și mailuri, apoi au dat telefoane oamenilor care au răspuns în trecut la alte sondaje și care fuseseră selectați prin pas statistic din anumite zone corespunzătoare unor secții de votare. S-a păstrat astfel principiul probabilist de selecție a participanților la cercetare. În diaspora și în anumite comunități în care sondajele prin telefon s-au desfășurat cu dificultate (de ex. în comunitatea maghiară, în rândul oamenilor cu studii elementare, în rândul agricultorilor, etc), sondajele s-au realizat online, un link cu chestionarul fiind postat pe câteva pagini de facebook și trimis pe mail sau sms unor oameni selectați aleator.
Sondajul a fost coordonat de Bruno Ștefan, Eugen Galitu și Călin Roșu.
Cercetarea a fost finanțată de Comitetul Național al Românilor-Americani Republicani din Statele Unite ale Americii (www.romanian.gop).