„Măsurile cele mai îndrăznețe sunt cele care garantează cel mai bine viitorul”, a spus șefa Comisiei Europene, miercuri, prezentându-și proiectul privind viitorul finanțelor UE.

Nu este nici o surpriză că propunerile Ursulei von der Leyen sunt în foarte mare măsură conforme cu ideile propuse anterior de Franța și Germania. Șefa Comisiei este nemțoaică și a fost desemnată în funcție la propunerea lui Macron.

Astfel, relansarea economiei UE după epidemie ar trebui să se bazeze pe subvenții – până la nivelul a 500 de miliarde de euro – și într-o mult mai mică măsură pe împrumuturi, care nu vor depăși 250 de miliarde.

Proiectul lui Von der Leyen trebuie să obțină acceptul celor 27 de țări membre, ceea ce anunță noi confruntări și ciocniri politice. Dar apropiindu-se mult de propunerile franco-germane și acordând prioritate subvențiilor în detrimentul împrumuturilor, șefa Comisiei pune presiune pe țările care se opun subvențiilor – Olanda, Austria, Suedia și Danemarca – numite și „Grupul celor 4 zgârciți”.

Dacă proiectul Ursulei von der Leyen va fi aprobat, atunci asupra UE va ploua cu bani: celor 750 de miliarde de euro, de mai sus, li se adaugă un trilion de la BCE și cei 540 de miliarde de euro puși deja pe masă în prima fază a crizei.

Singura concezie făcută țărilor nordice, dar dorită și de Berlin este ca o parte importantă din finanțări să fie condiționate de o validare colectivă, obligând astfel statele membre care doresc să acceseze fonduri, să accepte recomandările celorlalte țări. Inclusiv condiții de reformă dureroase. În mod limpede, acestea ar urma să facă obiectul unor negocieri de culise, unde, de obicei, câștigă țările cele mai puternice.

În centrul proiectului propus de Von der Leyen se află o inovație metodologică esențială și o schimbare de paradigmă, observă Les Echos.

Inovația se referă la modul în care UE își va finanța planul de relansare economică. Astfel, Bruxelles-ul propune să ia el însuși fonduri de pe piețele financiare, pe baza unei simple garanții a statelor membre – așadar sume care nu vor trebui restituite în mod real de acestea.

Este vorba de împrumuturi făcute în numele UE, la dobânzi de presupus mai avantajoase, care urmează apoi să fie dirijate către regiunile cele mai afectate de criză, pe o perioadă de trei ani, începând din ianuarie 2021.

Italia, cu 173 de miliarde de euro, și Spania, cu 140 de miliarde de euro, vor fi cele mai importante beneficiare.

Din totalul de 750 de miliarde, România ar urma să primească 33 de miliarde de euro, în granturi și împrumuturi, din care 19,6 miliarde nerambursabili.

Restiturile sumelor nu vor începe înainte de 2028 și se vor putea eșalona până în 2058. Ele se vor baza pe contribuțiile statelor membre și, la modul ideal, pe noi resurse proprii, adică noi taxe europene.

Schimbarea de paradigmă se referă la modul în care UE își regândește suveranitatea. Pledând pentru o abordare „geopolitică” a Uniunii, Ursula von der Leyen se înscrie în linia de abordare a Franței privind viitorul european. Ea propune ca o parte a finanțărilor să servească la susținerea sectorului privat, punând accentul pe companiile apreciate ca strategice.