Guvernul României propune o reformă ambițioasă pentru salariul minim prin intermediul Planului Bugetar-Structural Național pe Termen Mediu 2025-2031, un proiect al Ministerului Finanțelor, care a fost făcut public recent. Principala direcție a reformei este ajustarea salariului minim în funcție de inflație, având scopul de a proteja lucrătorii cu venituri mici, de creșterea costului vieții. Reformele prevăzute în acest plan fac parte dintr-o serie de zece măsuri orientate către diminuarea deficitului bugetar și susținerea stabilității economice.
Salariul minim corelat cu productivitatea
Ministerul subliniază importanța protejării puterii de cumpărare pentru menținerea stabilității sociale. Conform documentului, „ajustarea salariului minim brut în funcție de rata inflației prognozate va asigura că puterea de cumpărare a lucrătorilor vulnerabili rămâne intactă, reducând astfel riscul de sărăcie și asigurând accesul lor la necesitățile de bază, chiar și în perioade de volatilitate economică”. Acest mecanism de ajustare are în vedere stabilizarea cheltuielilor consumatorilor pentru a menține economia la un nivel de rezistență crescută în fața inflației, se menționează în documentul publicat de Ministerul Finanțelor.
Pentru a păstra echilibrul între protecția socială și sustenabilitatea economică, planul introduce o ajustare suplimentară a salariului minim bazată pe productivitate, dacă acesta ajunge sub 45% din salariul mediu. Ajustarea suplimentară va fi corelată cu performanța economică generală, măsurată prin creșterea produsului intern brut (PIB) real pe cap de locuitor ocupat.
În cazul în care raportul dintre salariul minim ajustat și salariul mediu estimat pentru anul următor scade sub acest prag, guvernul poate decide o ajustare suplimentară, în intervalul 0-50% din rata de creștere a productivității prognozate. Totodată, pragul maxim este setat astfel încât salariul minim să nu depășească 50% din salariul mediu, prevenind presiunile asupra economiei și facilitând un model de creștere sustenabilă.
Acest cadru de ajustare bazat pe productivitate are menirea de a recompensa creșterile reale în eficiența muncii, încurajând, în același timp, competitivitatea economică. Planul subliniază că „menținerea unui prag de 50% între salariul minim brut și salariul mediu este esențială pentru sustenabilitatea creșterilor salariale, întrucât această măsură sprijină o economie echilibrată, în care diferențele de venit între lucrătorii cu salarii mici și medii sunt reduse”.
Alinierea la standardele UE și reducerea deficitului bugetar
Planul bugetar nu este doar o măsură locală, ci reflectă o abordare europeană privind standardele salariale echitabile. Obiectivul de reducere a decalajului dintre veniturile lucrătorilor din diferite sectoare sociale este o prioritate a Uniunii Europene, iar implementarea acestui sistem în România este văzută ca un pas important către armonizarea economică și socială.
Sursa foto: Ronald Carreño/ Pixabay
Planul bugetar-structural are ca scop ajustarea deficitului bugetar de la o perioadă de patru ani, extinsă acum la șapte ani, ca măsură de stabilizare financiară. Este o strategie care aduce împreună măsurile din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) cu reforme suplimentare de natură fiscală, toate orientate către o economie stabilă și un deficit mai controlat. Conform proiecțiilor pentru 2024, deficitul bugetar, calculat conform metodologiei ESA, se va situa la aproximativ 7,9% din PIB, urmând ca traiectoria de ajustare să fie reglată de măsurile incluse în acest plan.
Etapele de implementare și consultările cu actorii economici
Planul a fost prezentat în dezbatere publică pe 16 octombrie în cadrul Consiliului Național Tripartit, iar pe 25 octombrie, la Ministerul Finanțelor, s-au desfășurat discuții cu reprezentanții mediului de afaceri și cu autoritățile publice locale, printr-o sesiune video. Astfel, se urmărește o implementare coordonată și susținută de diverși actori economici, care vor contribui la realizarea acestor obiective de ajustare bugetară și la crearea unui cadru de lucru comun pentru aceste reforme.
După consultările naționale, planul urmează să fie transmis Comisiei Europene, care și-a oferit deja acordul de principiu, demonstrând sprijinul pentru această abordare strategică.