Editura Evenimentul si Capital

Planetă "de împrumut" în Calea Lactee

eso
Autor: | | 36 Comentarii | 1892 Vizualizari

Telescopul european ESO, situat în Chile, a descoperit o nouă planetă extrasolară.

Ce o face deosebită este faptul că planeta şi steaua ei au luat naştere nu în galaxia noastră, ci într-o galaxie vecină, pitică, care a fost "devorată" de galaxia noastră acum circa şase miliarde de ani. Este prima planetă produsă în altă galaxie care este observată. Prima exoplanetă, descoperită în 1995O planetă extrasolară, sau exoplanetă, este o planetă care se roteşte în jurul altei stele decât Soarele. Prima planetă extrasolară a fost descoperită în 1995 de o echipă de cercetători de la Universitatea din Geneva. De atunci au trecut 16 ani şi aproape 500 de exoplanete au fost descoperite. Unele dintre ele se învârt în jurul aceleiaşi stele, creând astfel sisteme solare adevărate. Dar toate aceste planete se află în galaxia noastră. Căutările de exoplanete în alte galaxii sunt dificile din cauza distanţelor mari până la ele. Distanţa dintre planeta şi steaua ei: cât de la Pământ la SoareNoua exoplanetă descoperită se află în prezent tot în galaxia noastră. Metodele descoperirii ei nu diferă cu nimic de cele ale celorlalte planete extrasolare descoperite. Steaua sa prezintă o foarte mică mişcare de rotaţie în jurul unui punct. Este semnalul că de fapt steaua are un companion destul de masiv. În cazul de faţă, avem o planetă gazoasă, masivă, puţin mai mare decât Jupiter al nostru. Astfel, steaua de fapt se învârte în jurul centrului de masă al sistemului stea-planetă. Planeta nu este aşa departe de stea cum este Jupiter faţă de Soare, ci se află aproximativ unde se află Pământul relativ la Soare. Curentul Helmi, grup de stele călătoare prin Calea LacteeDar atunci cum de ştiu cercetătorii că noua planetă a luat naştere în altă galaxie? Informaţia este oferită nu de planetă, ci de stea. Şi nu doar de acea stea, ci de toate stelele din jurul ei. Toate au o mişcare specială în cadrul galaxiei noastre. Mişcarea a fost explicată de astronomi prin faptul că acel grup de stele nu a fost produs în galaxia noastră, caz în care s-ar roti frumos în jurul centrului galaxiei, ci călătoresc oarecum împreună prin galaxie, pentru că în trecut au fost parte a altei galaxii care a fost "devorată" de galaxia noastră. Acest grup de stele călătorind împreună prin Calea Lactee poartă numele de "curentul Helmi". Relaţia dintre galaxiiE interesant de subliniat că galaxia noastră nu este singură în acest colţ de Univers. Ci are vreo 20 de alte galaxii în jur, împreună formând "grupul local de galaxii". Există apoi alte grupuri locale de galaxii în Univers, dar distanţa între ele este cu mult mai mare decât între stelele dintr-un grup.O analogie ar fi, dacă vreţi, câteva oaze apropiate în deşert aflate la mare distanţă de alte oaze apropiate între ele în alt colţ al deşertului. Dintre aceste aproximativ 20 de galaxii din acelaşi grup, doar două sunt mari: galaxia noastră şi galaxia Andromeda. Restul sunt galaxii mici, pitice, care sfârşesc mai devreme sau mai târziu de a fi "devorate" de aceste galaxii mari. O ciocnire între galaxii nu înseamnă însă că stelele lor se ciocnesc între ele şi explodează. De fapt, stelele se amestecă şi se formează o galaxie nouă. Astfel, un grup de stele din galaxia mică devorată de galaxia noastră continuă să călătorească împreună prin galaxia noastră, având o mşcare atipică faţă de restul stelelor. Foarte probabil că astfel au şi fost descoperite. Telescop european în ChileMeritul este al European Southern Observatory (ESO). Este un telescop construit şi operat de europeni, dar localizat nu în Europa, ci in Chile. Aceasta deoarece el observă emisfera sudică a cerului, iar un telescop din Europa ar putea vedea doar emisfera nordică a cerului. Telescopul are o oglindă de 2,2 metri. În închiere, revenim un pic la planeta descoperită. Cercetorii au spus că este posibil să fi existat şi alte planete mai apropiate de stea, dar că steaua lor le-a "devorat" atunci când dimensiunile i-au crescut foarte mult, într-un proces tipic stelelor bătrâne. Este un process pe care îl va suferi şi Soarele nostru peste cam 5 miliarde de ani. De aceea, studiul acestui sistem solar ne dă o idee despre cum va sfârşi şi sistemul nostrum solar. Un indiciu despre cum va sfârşi sistemul nostru solarO stea porneşte prin a fi formată doar din atomi de hidrogen care au fost creaţi imediat după Big Bang. O stea străluceşte prin "arderea" de hidrogen şi transformarea lui în heliu. Heliul, fiind mai greu ca hidrogenul, se duce în centrul stelei, iar hidrogenul rămâne la exterior. Când mai rămâne prea puţin hidrogen pentru a arde mai departe, steaua explodează şi practic îşi trimite la mare distanţă stratul mic rămas de hidrogen. Steaua devine o gigantă roşie şi este mult mai mare. Înghite astfel planetele apropiate. Apoi steaua arde heliul creând noi elemente chimice mai grele. Dar dacă a ars hidrogen timp de câteva miliarde de ani, heliul va arde timp de doar câteva sute de mii de ani. Când heliul se termină, steaua arde produşii lui, apoi produşii produşilor lui, până la un punct când steaua explodează ca supernova dacă este suficient de masivă. În stele sunt produse astfel elementele chimice până la fier, iar în exploziile supernova elementele chimice de la fier la urnaniu. În prezent, această stea arde heliu, dar la un moment dat în viitor şi această planetă va fi devorată de propria sa stea. Comunicatul official de presă al ESO se găseşte la http://www.eso.org/public/news/eso1045/ Articol scris de Adrian Buzatu, doctorand în fizica particulelor elementare la McGill University, Montreal, Canada; fondator şi coordonator al portalului de promovare a ştiinţei www.StiintaAzi.ro

CUTREMUR in televiziunea din Romania! A demisionat, acum cateva minute! Mesaj transant al vedetei TV

Pagina 1 din 2



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Clubul de ştiinţă

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI