După ce au sterilizat o parte din câinii fără stăpân, autorităţile nu au nicio variantă legală de a reduce numărul felinelor din faţa blocului.
Încurajate de lipsa maidanezilor de la unele blocuri sau în cârdăşie cu aceştia - acolo unde hingherii nu au ajuns încă -, pisicile vagaboande şi-au găsit adăpost pe lângă „cutiile de chibrituri“ din Bucureşti. Sunt „Pufi“, „Miţi“, „Negruţa“ fiecărui bloc. Sau pur şi simplu „mâţă“, „pispis“. Se înmulţesc în neştire pe lângă scările blocurilor, intră în călduri şi miorlăie „fără perdea“, provocând dureri de cap locatarilor obişnuiţi să respecte programul de somn. Dar tot bucureştenilor li se face milă de trupurile scheletice ale vagaboandelor şi le pun cutiuţe speciale, cu apă şi cu mâncare de la pet shop.
Nu în ultimul rând, pisicile condimentează subsolurile blocurilor cu nenumăraţi purici. Dar autorităţile, deşi sesizate de către asociaţiile de proprietari, nu au încă la dispoziţie o lege care să le permită să le sterilizeze. „Pentru pisici nu există legislaţie în România. Aşteptăm modificarea legii, aşteptăm de mai bine de şapte luni, întrebaţi la Camera Deputaţilor!“, a venit răspunsul Simonei Panaitescu, directorul Administraţiei pentru Supravegherea Animalelor (ASA), din cadrul Primăriei Capitalei, la problema „maidanezelor“. Mai paşnice decât câinii
Pot fi văzute prin mai toate cartierele, dimineaţa, când se trezesc alene şi se întind pe capotele maşinilor, pe la prânz, când se ascund de soare, se caţără în copacii din curtea blocului sau „răsar“ din subsoluri.
Cu toatea acestea, sunt şi locatari care nu se arată deranjaţi de pisici, pentru că, spun ei, nu sunt la fel de periculoase ca maidanezii. „Noi avem două pisicuţe la bloc, care iarna intră în subsol. Dar se fac deratizări în mod sistematic“, spune Mihaela Dinescu, administrator al unui bloc de pe strada Avrig, din sectorul 2. De altfel, administratorul spune că oamenii au în grijă şi doi câini, care sunt la fel de paşnici ca şi felinele.
Obişnuinţa şi grija oamenilor faţă de animalele fără stăpân din faţa blocurilor este o problemă sesizată de Mihai Mereuţă, preşedintele Ligii Asociaţiilor de proprietari - Habitat. „Am cerut ajutor la Direcţia de Sănătate Publică, la cea Sanitar-Veterinară. Pisicile sunt strânse de oamenii singuri, care le dau de mâncare“, spune Mereuţă.
El precizează că a întâlnit cazuri de locatari care aveau cinci-şase pisici în casă şi le dădeau de mâncare şi altor patru-cinci feline din faţa blocului. „Se găsesc pisici moarte în subsoluri, purici...“, completează preşedintele Ligii.
Nu pot fi sterilizate
Asociaţiile pentru protecţia animalelor i-ar ajuta pe bucureşteni cu sterilizarea, dar oamenii nu se îndeamnă să scoată bani din propriile buzunare. Locuitorii Capitalei se bazează încă pe teoria conform căreia puricii de animal nu sar pe om.
„Program de sterilizare pentru pisici am avut între 2003 şi 2005. Sperăm ca odată cu intrarea în funcţie a noului primar (Sorin Oprescu - n.r.) să facem un nou program de acest tip. Noi nu ne mai permitem, deoarece este foarte costisitor“, precizează Veronica Tulpan, de la Vier Pfoten.
Ea spune că felinele s-au înmulţit foarte mult, s-au sălbăticit, nu mai stau să fie prinse cu mâna, ci se duc numai acolo unde ştiu că oamenii le dau de mâncare.
Marilena Cristian, preşedintele Asociaţiei pentru protecţia animalelor „Robi“, crede că, printr-un program susţinut, în maximum doi ani s-ar rezolva problema animalelor fără stăpân.
Situaţia de pe teren, însă, arată că, după ce au fost sterilizaţi câinii, au apărut pisici, iar dacă acestea vor fi sterilizate, este foarte posibil ca bucureştenii să se confrunte cu o altă problemă: cea a şobolanilor.
„Sună oamenii pentru castrarea pisicilor, dar sunt şi unii care preferă să-şi facă singuri dreptate şi astupă gurile de aerisire de la subsol, omorând animalele acolo“, completează Marilena Cristian.
DERATIZARE
Puricii, „o problemă privată“
Reprezentanţii firmei 3D, care are contract pentru deratizare în Capitală, spun că puricii sunt „o problemă privată“. „Nu este o chestiune de sănătate publică, cum se întâmplă cu ţânţarii şi cu şobolanii“, declară Andrei Leca, directorul companiei 3D.
Potrivit acestuia, situaţia din subsolurile blocurilor a degenerat din cauza pisicilor care s-au înmulţit foarte mult, dar şi a oamenilor care lasă libere gurile de aerisire, în loc să le acopere cu nişte plase, care să nu mai permită animalelor să coboare la subsol. „Multe dintre subsolurile blocurilor din Capitală sunt pline de purici. Lucrătorii din cadrul companiei, care merg la deratizare, îşi dau întâi cu soluţie pe cizme, când coboară în subsol, pentru a nu fi năpădiţi de purici“, spune Leca.
Directorul 3D crede că proprietarii trebuie să ia măsuri, să astupe gurile de aerisire şi să apeleze la companii private de deratizare. Asta pentru că firma 3D se ocupă numai de activitatea de combatere a şobolanilor şi a ţânţarilor, încă din 1996. Contractul este valabil până în 2012.
Firma a fost desemnată câştigătoare în urma licitaţiei organizate în baza HG 690/1995. Contractul de prestări servicii a fost semnat în anul 1996, iar 3D şi-a început activitatea în primăvara lui 1997. Compania este parte a grupului danez ISS, care are astfel de activităţi în România şi în mai multe capitale europene.
DECLARAŢII