Rectorul Universității de Vest din Timișoara, deputatul liberal Martilen Pirtea, susține că, în termeni reali, bugetul Ministerului Educației Naționale va fi diminuat anul viitor.
Ministerul Educației Naționale doar pare că va avea un buget suplimentat, față de 2017, pentru că, în termeni reali, propunerea ce a ajuns în plen echivalează cu o reducere a bugetării, având în vedere majorările salariale planificate pentru 2018 și trecerea contribuțiilor de la angajatori la angajați. ”Finanțarea Educației în 2018 ne duce cu gândul la bancul Radio Erevan în care un ascultător întreabă: „E adevărat că lui Ivan Ivanovici i s-a dat drept premiu o Volgă?“, iar Radio Erevan îi răspunde: „Da, e adevărat! Cu două mici precizări: nu era o Volgă, ci o bicicletă, și nu i s-a dat, ci i s-a luat!“. Propunerea Guvernului pentru Ministerul Educației arată mai multe vulnerabilități și neglijențe, dar și un acut dezinteres față de viitorul educației. Marea problemă rămâne cantonarea procentului din PIB alocat educației sub media UE (5,4%) și sub media din Europa de Est (4,7%), procentul de 2,89% din PIB fiind situat la nici jumătate față de ceea ce prevede Legea Educației”, arată Pirtea, printr-un comunicat de presă transmis joi.
Coordonatorul Comisiei de Educație, Cercetare, Tineret și Sport a PNL, deputatul timișorean susține că această subfinanțare cronică a învățământului românesc ”vine într-un context cât se poate de nefavorabil, amplificând un cerc vicios al subperformanței și al lipsei de competitivitate. Este important să conștientizăm că această subfinanțare cronică a dus la situarea României pe ultimele locuri în UE la rezultatele testelor PISA, dar și la o recunoaștere internațională redusă a învățământului superior, fiind bine poziționate în topurile internaționale relevante doar primele cinci din cele peste o sută de universități din România. În lipsa finanțării adecvate a învățământului preuniversitar și universitar, educația românească își va continua declinul, în ciuda existenței unor centre de performanță.
Pentru învățământul preuniversitar, proiectul de buget prevede creșteri dedicate doar salariilor cadrelor didactice (pentru majorări planificate și transferuri de contribuții), rămânând neglijate domeniile investițiilor și programelor care au ca beneficiari elevii. Aproape întregul buget pentru preuniversitar (97% din totalul de 15.924 miliarde lei), este destinat finanţării cheltuielilor cu salarii, sporuri, indemnizaţii şi alte drepturi salariale, inclusiv plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti şi vouchere, în timp ce pentru reabilitarea și modernizarea școlilor nu s-au găsit resurse financiare nici pentru 2018. Fiecare a treia școală din România rămâne lipsită de condițiile elementare de igienă, iar cheltuielile pe elev pentru materialele didactice rămân nesemnificative față de nevoi (9% din finanțarea anuală de 3.770 de lei pe elev). În plus, creditele de angajament devin un instrument de finanțare ce va deservi mai ales nevoile salariale, 15 miliarde de lei fiind propuși pentru a finanța cheltuielile de personal, din totalul de 21 miliarde lei prevăzute în bugetul ministerului. Creșterea față de 2017 este semnificativă, însă este datorată exclusiv majorările salariale planificate pentru 2018 și încărcarii bugetare prin contribuțiile transferate de la angajatori la angajați”. (Foto: Adrian Pîclișan)