Alina Mungiu Pippidi estimează că rolul opiniilor publice este mai hotărâtor decât cel al judecătorilor pentru a-i constrânge pe politicieni să renunţe la practiciile lor.
"Cum de s-a trezit brusc puterea judiciară, până atunci pe jumătate adormită, într-o ţară în care impunitatea celor mari a domnit dintotdeauna? Judecătorul Moro spune că nimic nu s-a schimbat, doar voinţa poporului. Oamenii erau sătui şi aşteptările diferite făţă de cele din trecut", scrie Pippidi.
Politologul vorbeşte însă şi despre punerea sub acuzare a fostului preşedinte francez Nicolas Sarkozy.
"Oare inculparea lui Nicolas Sarkozy va fi momentul brazilian al Franţei (...) Am fi putut crede că în Franţa nu e nevoie de o operaţiune "mâini curate" ca în Italia anilor '90. Am fi putut crede că odată cu alegerea lui Emmanuel Macron, fosta clasă politică va trage învăţămintele şi se va retrage. Că responsabilii politici vor înceta să se pună deasupra legilor (...) Treaba nu este însă aşa simplă. Foştii politicieni erau departe de a fi toţi corupţi dar ei evoluau într-un mediu obişnuit cu practici infame, în particular privind finanţarea partidelor. Legea privind conflictele de interese a venit atât de tardiv încât mulţi politicieni afirmă că nu au făcut nimic ilegal", mai scrie politologul.
Tot ea lansează însă şi o ipoteză neaşteptată privind eradicarea corupţiei în rândul politicienilor.
"Un răspuns civic mai intolerant faţă de corupţia politică este cea mai bună apărare contra noilor responsabili care caută doar să înlocuiască vechea clasă politică pentru a profita de privilegiile ei. Vechi sau noi, politicienii trebuie să înveţe şi că s-a terminat cu o epocă ipocrită în care ţări europene impuneau noilor democraţii practici care, din păcate, nu erau respectate nici de ele. Mai bine o sancţiune civică a corupţiei decât o sancţiune populistă. Francezii, pare-se, că au înţeles acest lucru votându-l pe Emmanuel Macron", conchide Alina Mungiu Pippidi în tribuna ei publicată de Le Monde.