Editura Evenimentul si Capital

Bătaie de joc la Pinacoteca București. Tablouri de mare VALOARE sunt aproape distruse sau SUBSTITUITE

04-05_Capodoperele_depozitate_la_Tattarescu____interzise___bucurestenilor
Autor: | | 5 Comentarii | 1708 Vizualizari

Între zidurile muzeelor uitate ale Bucureștiului s-a petrecut și se petrece, în fiecare zi, o crimă culturală cu caracter penal. Sute de picturi centenare din Pinacoteca Bucureștiului, în valoare de zeci de milioane de euro, au fost distruse sau grav deteriorate

Mai multe surse din domeniu ne-au informat că există suspiciunea că unele dintre cele mai valoroase dintre tablourile vechi de sute de ani, pictate de mari pictori români sau străini licitaţi cu sute de mii de euro, au fost deja substituite! Acest fapt ar putea fi constatat numai de experţi, cărora să le pese de patrimoniul cultural naţional. Primăria Capitalei şi conducerea Muzeului Municipiului Bucureşti neagă dezastrul, dar o fac printr-o serie de minciuni şi dezinformări pe care le vom prezenta şi demonta în cele ce urmează. În realitate, experţii Muzeului Bucureşti, epigoni ai muzeografilor de odinioară, nu au respectat nici normele de securitate, nici pe cele de conservare ale patrimoniul de zeci de milioane de euro al Pinacotecii. Donaţii de milioane Pinacoteca Bucureşti este o colecţie de picturi, înfiinţată prin decret regal la 1 iunie 1933. Ea a fost deschisă în Bulevardul Lascăr Catargiu, nr. 21, într-un imobil (Observatorul Astronomic de astăzi) donat în acest scop de către Ioana Urseanu, văduva amiralului Vasile Urseanu (denumit atunci Palatul Pinacotecii). La deschidere au fost expuse 103 lucrări, majoritatea de pictură. În următorii cinci ani, fondul de opere de artă din colecţia Pinacotecii s-a mărit prin adăugarea a 241 de lucrări cumpărate din fondurile municipalităţii, dar mai ales cu un mare număr de opere din donaţii particulare, cele mai importante fiind ale sculptorului Marin Filip şi ale avocatului colecţionar Ioan Movilă, descendent dintr- o veche familie de domnitori şi boieri ai Moldovei. Cea de-a doua donaţie a constat în 87 de lucrări, între care pânze aparţinând atât unor cunoscuţi maeştri români cât şi celor mai importante şcoli de pictură europene. După venirea la putere a comuniştilor, parte a lucrărilor a fost preluată de Galeria Naţională, iar restul averii culturale a Bucureştiului a tot fost mutat dintr-un loc în altul. Peripeţiile averii Bucureştiului Căderea regimului Ceauşescu nu a însemnat însă şi schimbarea în bine a Pinacotecii. Ar fi trebuit ca cele mai valoroase lucrări săşi reia locul de drept şi să fie expuse pe pereţii observatorului, denumit, la înfiinţare, „Palatul Pinacotecii”. Dar, dimpotrivă, în 1991, Pinacoteca a fost mutată din clădirea revendicată de familia Sturdza, din pricina unor defecţiuni tehnice. În paralel, Primăria Capitalei cheltuise o căruţă de bani pentru a reabilita un alt mare muzeu, de care nimeni nu-şi mai aminteşte astăzi – muzeul Gheorghe Tăttărescu, singura clădire cu traseu de han, casă memorială care găzduia ambientul, atelierul, şevaletul şi lucrări ale marelui pictor. Odată finalizată restaurarea, pe gardul casei memoriale s-a pus lacăt, iar aceasta a devenit depozitul în care putrezesc picturile de milioane de euro ale Pinacotecii. „Acelea dintre ele care nu fost înlocuite cu falsuri”, comentează surse din Primăria Capitalei. Cu mâţa-n sac În situaţia substituirii originalelor, neglijenţa epigonului Ionel Ioniţă, director general al Muzeului Municipiului Bucureşti, şi a subalternilor săi ar putea fi „convenabilă”. „Evenimentul zilei” le-a solicitat, oficial, lui Sorin Oprescu şi lui Ionel Ioniţă să răspundă la o serie de întrebări despre starea şi gestiunea tablourilor din pinacotecă. Demersul nostru, care s-a întins pe durata a aproape trei luni, a primit, în cele din urmă răspunsuri, în parte mincinoase, ale oficialilor. Pe gardul casei memoriale Gheorghe Tăttărescu s-a pus lacăt, iar aceasta a devenit depozitul în care putrezesc picturile de milioane de euro ale Pinacotecii Tablouri de mare valoare sunt „batjocorite” de oficialii români responsabili de gestionarea Pinacotecii Securitate zero În ceea ce priveşte, suspiciunea că unele dintre cele mai valoroase lucrări ar fi putut fi substituite aceasta este extrem de plauzibilă dat fiind amatorismul şi neglijenţa funcţionarilor din muzeu. Asigurarea operelor de artă este un alt obiectiv ratat al responsabililor. Protocoalele, aplicate la nivel internaţional, atunci când sunt expuse tablourile de valoare, presupun asigurarea operelor de artă la societăţi de asigurare specializate. Or nicio societate nu emite o poliţă de asigurare pentru un tablou decât după expertizarea şi identificarea acestuia, realizată de experţi care să confirme că tabloul nu este un fals. „Specialiştii” muzeului au ocolit însă, întotdeauna, identificarea tablourilor de către experţi autorizaţi independenţi. Şi nu putem să nu întrebăm DE CE? În cazul expunerii la Artmark, problema asigurării operelor de artă a fost rezolvată prin includerea tablourilor în asigurarea generală a casei Artmark, pe toată durata expunerii. Capodopere în mizerie Cea mai sfruntată dintre afirmaţiile lui Ionel Ioniţă, cel care trebuia să păzească şi să păstreze picturile de valoare ca pe propria-i familie, este aceea că tablourile ar fi păstrate ca-n sânul lui Avraam. „Lucrările sunt depozitate în spaţii adecvate, în consecinţă, starea de conservare a lucrărilor nu a fost afectată”. Un specialist din Primăria Capitalei susţine exact contrariul, sub protecţia anonimatulu: „Lucrările de artă sunt conservate în condiţii total necorespunzătoare, sunt înghesuite peste orice limită. Mobilierul nu este adaptat parametrilor fizici ai obiectelor, nu este funcţional şi nu asigură condiţii de protejare a obiectelor. Microclimatul nu este stabil, lucrările de artă suferă un proces de degradare continuă ca urmare a atacului de mucegai şi a contracţiilor bruşte ale suporturilor în urma variaţiilor de temperatură şi umiditate”. Minciuni şi despre fişele ştiinţifice Acesta nu este singurul răspuns neadevărat pe care îl dă Ioniţă. La întrebarea „Evenimentului Zilei” dacă toate tablourile, inclusiv cele de mare valoare, au înscrise, în fişele de evidenţă şi de conservare, toate intervenţiile asupra picturilor, din 1940 încoace, Ioniţă ne-a răspuns afirmativ. „Evenimentul Zilei” se află însă în posesia unui document care demonstrează că în urmă cu zece ani, fişele capodoperelor conţineau doar datele esenţiale (nume, autor) nicidecum specificaţii privind, analize chimice, biologice, date despre restaurare, condiţii de păstrare etc.... Director general era acelaşi Ioniţă. Dacă Ioniţă nu ne-a minţit, rămâne de văzut dacă a scris în fişe măcar adevărul despre atacurile cu mucegai. Dovada. În 2002, fișele lucrărilor nu conțineau decât numele și autorulŞeful Artmark confirmă: Dezastru Urmare a catastrofei din depozitul muzeului, numai o parte dintre picturi au mai putut fi expuse. În luna martie 2011, Muzeul Municipiului Bucureşti a încheiat un contract cu fundaţia „Centrul Cultural ArtSociety” pentru expunerea lucrărilor Pinacotecii în Palatul Cesianu Racoviţă, imobilul în care funcţionează Casa de licitaţii Artmark. Din partea Muzeului Bucureşti, protocolul a fost semnat de către Ionel Ioniţă şi Ioana Cristea (decedată în septembrie 2012), şeful secţiei „Artă” a muzeului, dar şi expert al Artmarkt. De altfel, mai multe voci au denunţat incompatibilitatea dintre funcţia publică şi cea privată a Ioanei Cristea, dar Alexandru Bâldea, managerul Artmark, susţine că nu ar fi nicio incompatibilitate. L-am întrebat ce teme au fost alese pentru expunerea lucrărilor Pinacotecii. Răspunsul lui Bâldea a confirmat declaraţia specialiştilor Primăriei Capitalei. „Au fost expuse lucrările care mai puteau fi expuse. Lucrările sunt praf, da? Unele dintre ele erau chiar afectate de condiţiile termohidrografice din depozite, dar au putut fi expuse”, ne-a declarat managerul Artmark. El ne-a mai spus că a demarat chiar un program de strângere de fonduri pentru restaurarea unora dintre lucrări, dar că numai 15-20 de lucrări au putut fi restaurate din cauză că oficialii Muzeului au refuzat să folosească şi alte laboratoare autorizate decât cel al muzeului.

Pagina 1 din 2
Tag-uri:



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Reportaj

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI