Cei care vizitează mausoleul lui Lenin aflat în cea mai mare piață a capitalei Rusiei au ocazia să dea mâna chiar cu liderul bolșevic în carne și oase, deși Vladimir Ilici Ulianov e mort din 1924. Dar și cu Stalin. În zonă se află și un grup de nobili și țari: Ivan cel Groaznic, Petru cel Mare. Și Ecaterina a ll-a. Cu toții încearcă să-i atragă pe turiștii amatori de fotografii și să le propună diferite servicii. Sunt sosiile celor care au marcat, deseori cu sânge, istoria Rusiei și pe care occidentalii îi mânâncă din ochi.

Șefii de stat și țarii lucrează separat

De departe, Lenin și Stalin sunt cele mai căutate sosii. Au apărut aici primii și au chiar un loc de muncă privilegiat, pentru că operează în general chiar la ieșirea din Piața Roșie, locul unde se află kilometrul zero al capitalei țării. „Țarii” se plimbă de regulă în zona Pieței Manejului, lângă monumentul dedicat mareșalului Gheorghi Jukov, da și în grădina Alexandru, unul din cele mai vechi parcuri moscovite care se întinde de-a lungul laturii vestice a Kremlinului. Așa cum a declarat pentru Russia Beyond una din sosiile împărătesei Ecaterina a II-a (Ecaterina cea Mare), sosiile șefilor de stat și ale țarilor lucrează separat. Mai mult decât atât, nu se apreciază deloc unele pe altele.

Stalin și Lenin nu aleargă după turiști, ci invers

Micul război dintre sosiile șefilor de stat și ale nobilimii ruse nu este legat nicidecum de rangul lor social fictiv. Ci, evident, a concurenței dintre ei. Ca și în istoria reală a Rusiei, și în lumea sosiilor Stalin și Lenin au câștigat lupta cu nobilimea. Asta pentru că sosiile lor nu aleargă după turiști, au trecut de faza asta, și așteaptă răbdători, dar cu un aer superior, ca turiștii să-i apeleze. Nu trebuie să aștepte mult. Serviciile lor sunt cele mai căutate și costă și cel mai mult. Spre exemplu, pentru o fotografie cu o țarină „Ecaterina” turiștii trebuie să plătească 200 de ruble (2,75 euro). Pentru un selfie cu un Ivan cel Groaznic, tot 200 de ruble trebuie să scoată din buzunar. O fotografie cu un Stalin sau cu un Lenin costă 300 de ruble (4, 10 euro) dar prețul depinde și de turist și de talentul lui de negociator. Spre deosebire de Vladimir Ilici și de tătucul popoarelor, țarii și țarinele, îmbrăcați în somptuoase costume pseudo-istorice, nu pot aștepta cadouri de la soartă și trebuie să-i abordeze (în ciuda rangului) ei înșiși pe turiști. În cursul Cupei Mondiale la Fotbal organizată de Rusia, și unii și alții au fost remarcați în special pe strada Nikolskaya, unde cu precădere se adunau suporteri.

În vremea sovietică, Siberia te mânca

În epoca sovietică, să te plimbi ca sosie a lui Stalin sau a lui Lenin în plin centrul Moscovei era, evident, de neimaginat. Cine ar fi îndrăznit asta și ar fi mizat pe indulgența autorităților, ar fi fost trimis în regim de urgență în Siberia, să fie sosia cui vrea la minus 40 de grade. Chiar și actorii care urmau să-i întruchipeze pe Stalin sau pe Lenin în filmele naționale trebuiau să primească o autorizație „de sus”. În plus, auto-antreprenoriatul era exclus de partid deci dublurile țarilor nu puteau avea acceptul de a se plimba prin Piața Roșie ca să facă un ban.

Căderea URSS i-a scos în Piața Roșie

După căderea regimului comunist, societatea rusă s-a împărțit, ca și în alte țări din lagărul roșu, în două tabere principale: cei care doreau reîntoarcerea comunismului și cei care așteptau cu nerăbdare năvălirea capitalismului în Rusia. De aici s-a ajuns și la interesul pentru idolii sovietici, pe care unii îi adorau în timp ce alții îi urau cu patimă. Interes tradus și prin posibilitatea de a câstiga bani datorită turiștilor. Criza economică care a lovit Rusia după plecarea lui Gorbaciov de la Kremlin, le-a împins pe primele sosii ale lui Lenin săși facă apariția în Piața Manejului. Progresiv, odată cu creșterea numărului de turiști străini și mai ales a interesului foarte mare al acestora față de trecutul sovietic al Rusiei (și care a fost zeci de ani ascuns, cât se putea, Occidentului), au apărut și sosiile lui Stalin, dar și ale altor personalități istorice, care să-i țină de urât fondatorului Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste.

Bonus: accent georgian pentru Iosif Vissarionovici

 Cu timpul, sosiile s-au „upgradat”. Spre exemplu, actuala sosie a lui Stalin, Latif Baliev, este șofer profesionist. Latif are un avantaj: are un pronunțat accent georgian (Salin s-a născut în Georgia). În plus , a studiat și a adaptat toate gesturile și mimica eroului său. Inclusiv temperamentul său puternic. Ca dovadă, în urmă cu câțiva ani, Latif Baliev-Stalin s-a bătut cu colegul său, Igor Gorbunov, o sosie a lui Lenin, chiar la locul de „muncă”. Obiectul disputei nu era unul ideologic ci, evident, unul profesional. „Stalin” îl suspecta pe „Lenin” că, în secret colabora, cu alt Stalin, cu care împărțea banii. În final, până la urmă cei doi au găsit o soluție și continuă să lucreze împreună.

Cum stau cu rezerva de lideri

În centrul Moscovei, lucrează la ora actuală cinci „Stalin” , opt „Lenin” și „un număr greu de calculat de țari și țarine”, a apreciat Serghei Soloviev, el însuși o sosie a lui Lenin. Serghei și prietenul său Arkadi lucrează chiar la un teatru oficial al sosiilor. De regulă vin în centrul Mosovei când au timp liber, pentru a-și mai rotunji salariile. Și-au făcut chiar propria afacere individuală și își declară toate veniturile obținute de pe urma personajelor pe care le imită. Ca „actori cinstiți”, Serghei și Arkadi spun că le este „rușine” de colegii lor fără scrupule care-i „păcălesc” pe turiști.

Singura sosie proletară s-a îmbolnăvit

Înainte de a da boala peste el, Alexandr Karlychev, o altă sosie, spune că se deghiza mereu în Lenin. Alexandr a venit în Moscova tocmai din Uzbechistan, din Tașkent, în 1995. A lucrat mult timp lângă mausoleul lui Lenin din Piața Roșie, speriindu-i pe turiștii care veneau să vadă mumia lui Lenin cel adevărat. Pentru fiecare fotografie, Karlychev nu avea un preț fix. Le cerea turiștilor să lase câți bani pot, în funcție de „posiblități”. Alexandr este, de altfel, și singura sosie care împărtășește ideologia proletară cu modelul său. Ca adevăratul Lenin, Alexandr se declară în favoarea egalități sociale. Convingerile politice și le pune și în practică. Chiar dacă nu are o locuință și stă într-un cămin pentru tineri, sosia proletară oferea o parte din banii câștigați pe urma lui Lenin (care nu a muncit nicăieri nici măcar o singură zi) orfelinatelor și căminelor de bătrâni.

 

Citește și: