Povestea unui dezastru anunţat. Autoritățile române au așteptat pesta porcină cu mâinile în sân

Povestea unui dezastru anunţat. Autoritățile române au așteptat pesta porcină cu mâinile în sân

Comisia Europeană ne-a avertizat de pesta porcină încă din 1 martie 2017. Imediat, Guvernul Sorin Grindeanu a adoptat o hotărâre prin care vânătoarea de mistreți putea fi autorizată tot anul, dacă se constata un focar de pestă porcină africană. La puţin timp după hotărârea adoptată de Guvern, preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), Geronimo Brănescu, a anunţat, la finalul lunii mai 2017, că România este o ţară liberă de pestă porcină şi poate începe exportul de carne de porc. Numai că în iulie 2017, la numai două luni de la anunţul triumfalist al preşedintelui ANSVSA, în România a apărut primul focar de pestă porcină, în judeţul Satu Mare.

Pesta porcină pare că e o nenorocire care ne-a lovit brusc, punându-ne în situația de a lua măsuri urgente, dar, dacă ai răbadare să consulți arhivele autorităților, constați că nu e așa. Guvernul României recunoaște, într-o expunere de motive care au stat la baza adoptării unei ordonanțe de urgență din 2017, că fusesem avertizați de comisarul european pentru Sănătate și Securitate Alimentară. Ordonanța a trecut prin Parlament, suferind modificări serioase, fiind promulgată abia la sfârșitul anului trecut, pe 18 decembrie.

 

Strategia privind pesta porcină africană pentru partea de est a UE

Ne puteți urmări și pe Google News

Pe 8 martie 2017, Guvernul condus de Sorin Grindeanu adopta OUG 20. În expunerea de motive, inițiatorii spun:

„Având în vedere Scrisoarea nr. 1.436 din 1 martie 2017 a comisarului european Vytenis Andriukaitis referitoare la riscul mare pe care îl reprezintă pentru România evoluția pestei porcine africane în apropierea granițelor sale, considerând situația deosebit de preocupantă și serioasă, sens în care este necesar ca, în regim de urgență, să fie luate măsuri care să intensifice controalele la punctele de intrare în România de la frontiera cu Ucraina și Republica Moldova, pentru a preveni introducerea virusului cu produse din carne de porc contaminată din aceste țări sau riscul contaminării prin purtătorii de boală, deoarece România are obligația să implementeze recomandările descrise în Strategia privind pesta porcină africană pentru partea de est a Uniunii Europene și avându-se în vedere activarea măsurilor privind combaterea și controlul bolii, așa cum sunt prevăzute în planul național de contingență pentru pesta porcină africană, având în vedere că, din punctul de vedere al riscului contaminării, frontiera de stat a României reprezintă teritoriul vulnerabil prin care, în lipsa unor măsuri imediate și adecvate, există riscul introducerii virusului de către purtători, având în vedere necesitatea acoperirii unor riscuri la adresa securității și siguranței alimentare a populației, în vederea combaterii unor situații de criză apărute ca urmare a focarelor de pestă porcină africană care se manifestă în țările vecine care au frontieră cu România, iar răspândirea bolii în România ar conduce la restricții comerciale care pot afecta întreg sectorul de creștere a porcilor, apariția pestei porcine africane pe teritoriul României ar avea efecte deosebit de grave asupra economiei naționale, alimentației populației, sectorului de creștere a suinelor, comerțului cu produse din carne de porc și asupra locurilor de muncă.”

 

Vânarea mistreților pe tot timpul anului

În forma inițială, cea adoptată la Palatul Victoria, Ordonanța avea 3 articole, de fapt trei modificări aduse prevederilor legale privind vânătoarea. Primele două, care erau despre orice specie de animal sălbatic, adică nu făceau referire directă la porcii mistreți care „violau” granița de Est a Uniunii Europene, nu au trecut de Parlament.

Le amintesc, pentru că ele au fost, totuși, în vigoare în perioada de la adoptarea Ordonanței până la amendarea ei în Legislativ.

Primul: „în situația confirmării oficiale, în condițiile legii, a unui focar de pestă porcină africană sau a unui focar de altă boală infecțioasă pe teritoriul unui stat vecin, vânarea organizată a animalelor sălbatice pe adâncimea prevăzută la alin. (1) este permisă numai ziua și numai de la fâșia de protecție a frontierei de stat către interior, de către gestionarii fondurilor de vânătoare, cu avizul prealabil al șefului sectorului de poliție de frontieră.”

A doua prevedere care a fost în vigoare doar din martie până în decembrie: „În situații de excepție, motivate de menținerea biodiversității faunei sălbatice și de păstrarea echilibrului ecologic, administratorul, la propunerea autorității publice centrale care răspunde de protecția mediului și autorității naționale sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor, aprobă prin ordin restrângerea sau extinderea perioadei de vânătoare la unele specii de interes cinegetic.”

În fine, articolul care este și acum în vigoare, când pesta porcină a fost confirmată oficial de autorități sună așa: „Prin excepție de la lit. A pct. 13 din anexa nr. 1, pentru specia mistreț (Sus scrofa) mascul, femelă și purcel, perioada de vânătoare se extinde pe tot parcursul anului, în limita cotelor de recoltă aprobate de îndată, din momentul confirmării oficiale a unui focar de pestă porcină africană pe suprafața unuia sau mai multor fonduri cinegetice până la dispariția pestei porcine de pe teritoriul României, oricând Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor consideră necesar în situația creșterii gradului de risc pentru pesta porcină africană.”

 

Preşedintele ANSVSA anunţă că nu avem pestă porcină, dar apare primul focar

Chiar dacă era în vigoare o avertizare privind pericolul care îl reprezintă pentru România peste porcină şi Guvernul adoptase o Ordonanţă de Urgenţă, în data de 25 mai 2017 preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), Geronimo Brănescu, anunţa că Organizaţia Mondială pentru Sănătatea Animalelor a declarat România ţară liberă de pesta porcină. Ba mai mult, şeful ANSVSA a spus că ţara noastră va relua exportul de carne de porc, anunţând chiar şi câteva ţări cu care fuseseră demarate negocierile. Printre ele se aflau SUA, Japonia, Canada, Mexic şi Coreea de Sud. „Este elementul decizional care de acum înainte face posibilă demararea negocierilor bilaterale între România și țările terțe. Fără acest statut de liber de pestă porcină clasică pe care noi l-am dobândit astăzi, nicio țară importantă nu a dorit să progreseze pe linia negocierilor cu România pentru exportul de carne de porc. Astăzi am reușit performanța de a fi liberi de toate cele șase boli considerate restrictive la nivel mondial. Facem parte dintr-un cerc extrem de elitist,” a spus Geronimo Brănescu, la finalul lunii mai 2017.

 

Virusul a fost adus din Ucraina

Numai că avertizarea primită de la comisarul European Vytenis Andriukaitis s-a dovedit a fi reală, iar la finalul lunii iulie 2017 a fost depistat primul focar de pestă porcină, într-o gospodărie de lângă oraşul Satu Mare. În acel moment, ANSVSA a anunţat că virusul bolii a fost introdus în ţară prin intermediul unor produse de origine animală contaminate, provenite din Ucraina. Tot atunci, autorităţile au anunţat că au luat toate măsurile de preîntâmpinarea a unei astfel de situaţii pe viitor şi ca focarul să fie stins. Atât de bune au fost măsurile, încât în luna ianuarie a acestui an a apărut un nou focar de pestă porcină, tot în judeţul Satu Mare, în comuna Micula.

De data aceasta, ANSVSA nu a mai anunţat de unde provine virusul, dar a promis că se luptă cu toate forţele pentru a stopa virusul care riscă să pună pe butuci industria de profil din România. Lupta nu a reuşit nici de data aceasta, astfel încât la începutul acestei luni a apărut un nou focar, de data aceasta în judeţul Tulcea, tot la graniţa cu Ucraina.

 

Se cere demisia preşedintelui ANSVSA

În mai puţin de o lună s-a ajuns în situaţia ca şapte judeţe să fie sub carantină din cauza pestei porcine, fiind afectaţi un număr de 1,3 milioane de porci, dintr-un total de 4,5 milioane, câţi are România în acest moment.

Costel Stanciu, preşedintele Asociaţiei Pro Consumatori, a cerut în ultimele zile demisia preşedintelui ANSVSA, acuzând autorităţile că au intrat în panică şi nu au nicio soluţie la criza care riscă să omoare o industrie importantă în ţara noastră. „Actuala conducere a ANSVSA nu a realizat anterior acestui moment critic o campanie naţională de informare a cetăţenilor din mediul rural cu privire la modul în care se poate preveni infectarea porcilor din gospodăria proprie cu virusul pestei porcine, dar şi cu privire la alte lucruri ce ţin de măsurile care se întreprind de către stat în momentul în care porcii sunt diagnosticaţi cu pesta porcină africană. Lipsa acestei informări prealabile a creat panică şi tensiuni în rândul comunităţilor din mediul rural. Totodată, conducerea ANSVSA nu a întreprins anterior momentului confirmării primului focar de pesta porcină în România (31 iulie 2017), măsuri de biosecuritate corespunzătoare pentru fiecare punct vamal şi nu a făcut publice aceste măsuri prin intermediul unor canale de comunicare cu putere mare de diseminare a informaţiei în mediul rural şi urban”, a anunţat Costel Stanciu.

 

O treime din populaţia porcină a ţării se află în carantină

Preşedintele APC susţine că avem de a face cu „epidemie falsă de pestă porcină africană, al cărei scop este distrugerea capitalului autohton şi aducerea la sapă de lemn a ţăranului român”. Problema este că în cele şapte judeţe (Tulcea, Brăila, Constanţa, Ialomiţa, Satu Mare, Sălaj şi Bihor) aflate în carantină nu mai pot fi introduse furaje pentru porci, dar nici animalele nu mai pot fi sacrificate şi comercializate.

Pesta porcină africană afectează zona de Sud-Est a României, unde există 16,6% din efectivul de porci al României, adică circa 750.000 de porci, din totalul de 4,5 milioane porci, respectiv zona de Nord-Vest a României, unde există 13,8% din efectivul de porci al ţării noastre, ceea ce înseamnă circa 620.000 de porci din totalul de 4,5 milioane porci. Având în vedere evoluţia galopantă a pestei porcine africane în zonele respective, în acest moment există un risc foarte mare ca în următoarele luni să fie sacrificate în vederea incinerarii 1,3 milioane porci, ceea ce reprezintă circa 30% din efectivul de porci al ţării noastre”, a anunţat Stanciu.

Pesta porcină africană poate bloca industria timp de 6 ani!

Ani de muncă și de investiții, toate se duc de râpă în aceste momente pentru mulți producători. Dacă primesc ordin să-și sacrifice porcii din ferme, aceștia nu se aleg doar cu pagube materiale, impactul fiind și de ordin social: locuri de muncă dizolvate, imaginea pătată. Mai rău, conform directivei 2002/60/CE de stabilire a dispozițiilor specifice de combatere a pestei porcine africane, fermierii pot avea interdicție de a mai popula ferma minim șase ani! Iar acesta ar putea fi începutul dramatic al sfârșitului industriei de carne de porc.

În vara anului 2017, Serbia a interzis importul de carne de orice fel din România, spunând ceea ce statul nostru nega: există avertismente de pestă porcină africană. Apoi, deși Moldova era în plin focar de pestă porcină, România a continuat să primescă marfă din carne de porc la scară largă, fără a se aplica măsuri de prevenție așa cum fac bulgarii cu românii în vamă, acum, controlând fiecare bagaj din mașinile care vor să treacă prin frontieră și interzicerea oricărui tip de mezel sau produs din carne.

 

Mistrețul sau căpușa?

Directoarea Asociației Române a Cărnii, Dr. Dana Tănase, ne-a explicat cât de grave sunt consecințele acestei peste porcine și cum se poate distruge o întreagă industrie dacă forțele statului nu acționează imediat în neutralizarea bolii. „Fiind la bază medic veterinar, știu ce înseamnă această boală. Nu există leac pentru ea și cercetările pentru un antidot se vor desfășura în jurul anului 2027, din datele pe care le dețin. Vectorul principal al acestei boli este porcul mistreț, dar și o specie de căpușă, numită Ornithodoros – un rezervor natural al bolii. Prezența acesteia în focare nu a fost confirmată, dar cu siguranță trebuie verificată și această pistă”, a explicat Dr. Tănase.

Ce repercusiuni au cele peste 500 de focare de pestă porcină din țară? Industria cărnurilor se clatină puternic: „Sunt oameni care au făcut credite la bănci pentru a-și pune la punct fermele, pentru a le aduce la standarde europene, așa cum s-a cerut. Sunt oameni care pot rămâne sau rămân fără un loc de muncă. Eu cred că efectele acestui dezastru se vor simți încă doi ani de acum încolo, cel puțin! Dar depinde și de gradul la care se va extinde”, ne explică directoarea de la ARC. „Noi, ca asociație, am solicitat autorităților competente să intervină în special la reducerea numărului de porci mistreți, vectori principali ai acestor focare”, a conchis dr. Dana Tănase.

 

Soluții? Germania și Cehia ne dau „leacul”

După ce acordurile țării noastre în privința exportului de carne de porc cu mamuți precum China, Coreea și Japonia sunt neoficial, dar foarte clar, îngropate, Germania și Cehia dau un exemplu de „leac” împotriva pestei porcine africane, care a scăpat aceste state de boală. Germania a pornit demersul în urmă cu 7 luni, când a dat lege ca populația de mistreți să fie redusă imediat cu 50% și să fie menținută astfel. În urmă cu o lună, a decretat ca populația de mistreți să fie scăzută la 10%, ca măsură de prevenție în fața tuturor focarelor existente acum în țările Europene. „Pierderile industriei în cazul acestor focare sunt extrem de mari și afectează mai multe ramuri, pe termen lung. S-a preferat lipsa mistreților și păstrarea industriei, ceea ce e foarte bine din toate punctele de vedere. O rudă de-a mea din Germania tocmai îmi spune că în magazine, carnea de mistreț a ajuns mai ieftină ca oricare altă carne de pe piață”, ne-a declarat Martin Muller, proprietar de fermă din Sibiu, care are în orgradă 150 de porci. „Cehia a redus populația de porci mistreți la 0%”, a mai spus Muller.

Despăgubiri, între 8 și 12 lei per kilogram de porc sacrificat, a anunțat Autoritatea Națională Sanitar Veterinară. Totodată, crescătorii sunt foarte puțin încântați de veste. „Avem scroafe gestante, avem purcei... Iar dacă se va instala și o restricție de repopulare a fermelor, crescătoria și-a găsit sfârșitul, alături de toată munca și investițiile noastre”, ne-a declarat un crescător. De aseamenea, ANSVSA a ținut să precizeze că aceste despăgubiri vor fi acordate și celor care cresc pentru consum propriu, în orgradă.

 

Să iasă vânătorii la treabă

Dacă adoptăm măsurile de prevenție testate și validate ca fiind bune în alte țări, precum Polonia, situația s-ar putea reglementa în timp scurt, minimalizând pagubele pe o durată de circa doi ani. Aceste măsuri țin de autoritățile locale, care trebuie să interzică vânzarea cărnii în piețe mici, să emită avertismente populației care să nu cumpere carne de la surse neverificate, chiar și congelată. De asemenea, e imperios necesar ca vânătorii să elimine cât mai mulți mistreți, iar pentru fiecare porc sălbatic bolnav, vânătorul va fi remunerat cu o sumă de bani. Un alt tip de „leac” aplicat de Portugalia în anii ‚ 50, a fost interzicerea creșterii de porci, lăsând boala să-și urmeze cursul și distrugând total industria. (Sandra Sălăgean)

 

Ultima oră!

La închiderea ediției, la Ministerul Agriculturii era în desfășurare o ședință a celulei de criză privind pesta porcină. Printre participanți s-au aflat: Carmen Dan, Mihai Fifor, Sorina Pintea, Paul Stănescu, Raed Arafat, Lucian Șova și Petre Daea. Surse din cadrul ministerului ne-au dezvăluit că pesta porcină afectează deja 17 județe, și nu 7, cum comunică oficial ANSVSA. Până în acest moment, pagubele se ridică la 50 de milioane de euro, fiind estimat că, până la finalul crizei, suma va ajunge la peste 300 de milioane de euro. Mai grav este că se apropie pesta rumegătoarelor mici, o boală care afectează caprele și oile. Surse din MADR au dezvăluit, pentru EVZ, că virusul a fost semnalat la 250 km de granița României, în Bulgaria. Vom reveni cu amănunte