Silviu Predoiu, fost șef operativ al Serviciului de Informații Externe (SIE), explică modul în care societatea reacționează la știrile false și teoriile conspirației, în plină criză provocată de coronavirus.

Mediile digitale "ne ajută" și ele în confuzie, reușind, în mod paradoxal, contrar scopului inițial, să puna in pericol relatia traditionala dintre adevar si incredere: volumul mare de informații ne face sa nu mai stim care este cea adevarata si deci in care sa avem încredere și cea falsa, pe care să o respingem.

Nu numai că există o creștere incredibil de accelerata a volumului de știri accesibil pe social media, dar acestea sunt in mod frecvent contradictorii, generand ceea ce unii corect definesc drept un eco-sistem informational „balcanizat”, in care utilizatorii sunt de multe ori captivi, victime sigure ale manipularii si dezinformarii, fie ea premeditată sau accidentală.

Și atenție, stirea falsa este adesea cea care, dintr-un amalgam de informații, ne va atrage prima privirea. Aceasta pentru că, de cele mai multe ori, se adresează, aparent cel puțin, unor probleme de interes major și imediat, generând țintei sentimente de panică, groază, dispret, furie, oricum trairi intense ce lasa urme mult mai puternice decat cele aduse de o informație reală, placida, de multe ori anticipabila, pentru care suntem intr-o masura mult mai mare pregătiți.

O informație falsă, în plus, poate continua să modeleze atitudinea oamenilor chiar și după ce a fost negată, deoarece a produs deja o reacție emoțională vie, în timp ce corecțiile ulterioare, care vizează, de regulă gândirea logica a țintei, au un impact afectiv mult mai mic și, implicit, efecte limitate.

Aceasta realitate reprezentată de asaltul știrilor false ne face mult mai vulnerabili la teoriile conspirației. Și, din păcate, am văzut deja, lansate pe diverse canale media, tradiționale și moderne de-o măsură, o serie de asemenea scenarii, de la dramatice la hilare.

Problema reală cu acestea consta în faptul că atunci când dai credit unei teorii a conspirației ești mult mai puțin dispus să urmezi recomandările autorităților, indiferent daca acestea vizează restricțiile de mișcare sau măsurile de igiena.

Daca virusul a fost lansat din laboratoarele unei superputeri atunci tot aceasta îl va opri, nu spălatul pe mâini și nici izolarea soacrei 😁, nu-i asa? Acceptarea teoriei conspirației ne induce o atitudine ostilă, negativă, fiind vorba, de regulă, despre "ei" care vor sa ne facă ceva rău "nouă", și nimeni nu ne poate apăra.

Faptul că autoritățile refuză să recunoască complotul le transformă cumva și pe acestea, în înțelegerea adepților acestor teorii, în parte implicată, în agresor, deci nedemne de ascultare și respect.

Trebuie sa incercam sa evităm blocajele informaționale ce ne transforma in victime potențiale ale teoriilor conspiraționiste. Abundenta de informații pe o tema este la fel de periculoasa pentru noi, cei mulți, ca și absența acestora.

Supraîncărcarea cu informații este o situație în care prezența prea multor date și relatări pe o temă blocheaza unei persoane accesul la reperele cu adevarat necesare și provoacă dificultăți în luarea deciziilor.

Mecanismele noastre de gestionare a informatiilor, dezvoltate pentru a face față exact acestor situații de "supraîncărcărcare" cu informații, pot functiona dar numai cu afectarea semnificativa a criteriului calitatii in procesul de prelucrare a datelor, făcându-ne vulnerabili la manipulare.

Pentru a evita asemenea situații trebuie sa fim mult mai atenți atunci când ne căutăm sursele de informare, să învățăm să ne întrebăm dacă o concluzie propusă este susținută de premizele prezentate, să alegem preponderent canalele oficiale de informare, să știm exact ce informație vrem și să învățăm să o solicitam, clar și hotărât.

Să învățăm să fim activi și asertivi, să învățăm cum să cerem celor puternici, și tocmai de aceea obligați să ne dea răspunsuri, să-și asume responsabilitatea pentru vorbele lor. "Fake news" sunt mai degrabă o opțiune decât un verdict implacabil. Tine de noi să nu le cădem victime.

Și ar mai fi un lucru, înainte de a distribui ceva ce pare interesant pentru cunoscuții tăi, direcți sau virtuali, întreabă-te de doua ori cât de convins ești daca în acest fel ajuți sau încurci pe cineva. Daca ceva îți pare in neregula cu o informație, opreste-te. Rupe tu lanțul transmiterii de informații false. De regulă intuiția și bunul simț al celor mai mulți dintre noi, ca prime bariere împotriva dezinformării, sunt corecte și funcționează.