Ucraina va deveni mult mai interesată de situația Republicii Moldova și a Transnistriei, Uniunea Europeană ar putea avea nevoie de ajutorul Statelor Unite, iar pericolul comunismului poate ”cipriotiza” Transnistria. Sunt câteva din scenariile discutate de o largă paletă de experți internaționali reuniți la Sibiu.
Câteva zeci de experți au participat la o serie de discuții inițiate de Universitate ”Lucian Blaga” din Sibiu pe tema conflictului din Transnistria. Aflat la a doua ediție, workshop-ul ”Transnistria – formatul problemei și posibile soluții” a pus față în față atât autoritățile de la Tiraspol și reprezentanți ai societății civile din stânga Nistrului, cât și reprezentanții Guvernului din Chișinău sau ai societății civile din alte țări interesate de această zonă.
Cea mai rea variantă...
Printre experții din alte țări din urmă se numără și Andrei Deviatkov, lector în cadrul Universității din Tartu, Estonia, și expert în cadrul Centrului de studii al relațiilor UE-Rusia din amintita țară. El vede conflictul înghețat din Transnistria ca un obstacol în dezvoltarea Republicii Moldova pe calea pro-europeană. Tânărul universitar din Estonia remarcă un consens slab al politicilor Uniunii Europene față de Rusia, în condițiile în care UE începe abia acum să înțeleagă această regiune. Viitorul acestor regiuni este legat și de rezultatul alegerilor parlamentare din toamna acestui an, programate în Republica Moldova. ”Cel mai bun scenariu pentru UE este acela în care are loc reintegrarea de facto a Transnistriei în națiunea suverană Moldova și europenizarea graduală a acestor zone. Cea mai rea opțiune pentru Uniunea Europeană este ca alegerile să fie câștigate de comuniști, caz în care, fie că Federația Rusă recunoaște sau nu Transnistria, această zonă va rămâne una marginalizată. Eu cred că pentru UE reintegrarea Transnistriei este mai puțin importantă decât integrarea Republicii Moldova. Cea mai rea variantă pentru toate părțile implicate este un status quo și o europenizare «pe hârtie» a Moldovei de către un guvern comunist”, arată Andrei Deviatkov. El ”pariază” pe al doilea scenariu, cel în care UE va încerca integrarea Republicii Moldova, dar fără Transnistria. Scenariul este unul care lasă zona transnistreană drept scenă pentru jocul propagandei rusești. ”Politic, acum este imposibil ca în Transnistria să nu existe forțe armate ale rușilor”.
Societatea civilă din Transnistria: nu credem în UE
Pentru prima dată, la discuțiile de la Sibiu au participat și reprezentanți ai societății civile din Transnistria. Printre aceștia este și Vladimyr Yastrebceak (foto stânga), de la Universitatea de stat din Tiraspol. ”Nu cred că există un real viitor al Moldovei în Uniunea Europeană. Nu există nicio perspectivă concretă pentru acest scenariu, în condițiile în care integrarea în UE merge în paralel cu integrarea NATO”, susține profesorul universitar. El consideră că nici varianta lectorului din Estonia – ”cipriotizarea Transnistriei” – nu este una care să se regăsească în realitatea imediat următoare, dar remarcă faptul că, în continuare, cele două părți ale conflictului se acuză reciproc de influențe externe. ”Tiraspolul susține că în Moldova deciziile sunt luate de la Bruxelles. Chișinăul susține că în Transnistria deciziile sunt luate de la Moscova. Există o lipsă de încredere între cele două părți”.
Cum schimbă situația din Ucraina dialogul din Transnistria
Un punct important al discuțiilor găzduite de universitarii din Sibiu a fost Ucraina și felul în care conflictele din această țară pot influența situația din dreapta și stânga Nistrului. Viorica Țîcu, din partea Universității Libere Internaționale din Moldova, crede că - în contextul conflictelor din Ucraina - Republica Moldova a devenit de interes atât pentru UE, cât și pentru NATO și Federația Rusă. ”Pentru Uniunea Europeană regiunea este importantă pentru asigurarea securității energetice”, susține cadrul universitar. În acest context, Raluca Răducanu (Centrul pentru studii sud-est europene, București) speră la creșterea rolului ucrainean în dialogul pe tema Transnistriei. ”Dacă Kievul va redobândi controlul regiunilor din est, Ucraina se poate transforma într-un actor în zonă, cu sprijinul UE. Dar Uniunea vorbește pe mai multe voci, însă ceea ce este nou e prezența Statelor Unite în regiune. Iar dacă UE va continua să vorbească pe mai multe voci, atunci SUA ar putea să suplinească această voce unică”, spune Răducanu. De aceeași părere este și Gheorghe Bălan, șeful Biroului pentru reintegrare din cadrul Guvernului de la Chișinău. ”Poziția de mediere a Ucrainei va deveni mai activă, având în vedere că acum trece prin aceleași procese. Până acum, poziția Ucrainei nu era atât de interesată în rezolvarea conflictului Transnistrean. Pe de altă parte, nici în Federația Rusă situația nu este atât de roză, având în vedere că toate aceste conflicte vor putea duce la crize economice și sociale. Acești mii de oameni, mercenari, care luptă acum în Ucraina și primesc bani pentru asta se vor întoarce în cele din urmă acasă și atunci vor avea nevoie de alți bani”, subliniază Bălan.
”Lucrurile nu par schimbate”
”Transnistria – formatul problemei și posibile soluții” este un worshop care face parte din cadrul amplei conferințe „Political Science, International Relations and Security Studies” organizat în cadrul Universității ”Lucian Blaga” din Sibiu de către Departamentul de Științe politice, relații internaționale și studii de securitate. Departamentul respectiv este cel care, anul trecut, a reușit pentru prima dată să aducă în România reprezentanți de la Tiraspol, pentru a discuta pe problema conflictului transnistrean. ”Reluăm discuția noastră după exact un an, iar o parte din lucruri pare că au rămas la fel, altele par că deschid o altă perspectivă, cel puțin de analiză, dacă nu și de evoluție politică. Lucrurile fundamentale nu par a se fi schimbat semnificativ. Conflictul transnistrean rămâne într-o situație de conflict înghețat, în care părțile se înțeleg greu, în care formatul de negocieri internațional, 5+2, care încearcă să contribuie la reglementare nu oferă o perspectivă certă. Ba dimpotrivă, pare că oferă semne de întrebare în privința capacității actorilor de a se impune, de a avea forța pentru convinge cele două părți să ajungă la o reglementare comun acceptabilă”, remarcă Eugen Străuțiu, președintele Comitetului de organizare al Conferinței de la Sibiu. El subliniază faptul că anul acesta la Sibiu a crescut numărul de experți și de instituții reprezentate ”Avem mai degrabă o poziție de mediator între argumente diferite, între interese diferite. Nu ne propunem o reglementare politică, nu este misiunea noastră”. Toate discuțiile purtate în cadrul conferinței de la Sibiu urmează a face subiectul unui volum, care, în format digital, urmează să fie pus la dispoziția celor interesați.