Protest faţă de gropile din asfalt

Protest faţă de gropile din asfalt

Aproximativ 200 de hunedoreni s-au adunat joi după-amiază în centrul oraşului pentru a-şi manifesta nemulţumirea faţă de starea dezastruoasă a străzilor din Hunedoara, cerându-i primarului Ovidiu Hada (PNL) să-şi dea demisia şi să se întoarcă în Statele Unite, de unde a venit în 2007 pentru a candida la alegerile locale din 2008.

Primarul admite că "străzile sunt praf" dar spune că protestul este rezultatul unei manipulări.

Protestul a debutat la ora 14.00 în faţa Casei de Cultură a oraşului, fiind organizat de Asociaţia Civică "Dreptate" din Hunedoara. În ciuda vremii urâte, 200 de oameni s-au adunat totuşi la miting pentru a-l huidui pe edilul-şef, prezent şi el la începutul manifestării: "Este o vorbă din bătrâni care spune "Eşti prost de dai în gropi". Noi cam dăm în gropi de ani buni. Însă trebuie să analizăm, fiecare dintre noi dacă mai avem sau nu demnitate, să ne exprimăm public orice nemulţumire, pentru că de-asta au murit, la Revoluţie şapte oameni în acest oraş. Nu se mai poate circula nici pe carosabil dar nici pe trotuare. Situaţia oraşului este dezastruoasă", a declarat preşedintele asociaţiei care a organizat evenimentul, Tiberiu Galambas.

Protestatarii au mărşăluit apoi spre sediul Primăriei, unde au pus "mână de la mână" şi au astupat cu bucăţi de zgură câteva dintre gropile din astfaltul din faţa instituţiei.

Ne puteți urmări și pe Google News

În replică, primarul Hunedoarei, Ovidiu Hada, spune că în spatele protestului se află organizaţia locală a PDL: "Este un protest în spatele căruia se află PDL. Aţi văzut şi dumneavoastră câţiva membri PDL. Ei ştiau că în a doua parte a lunii martie ne apucăm de lucrări pe străzi, dar au ţinut neapărat să facă acest protest. Da, străzile sunt cu multe gropi, dar aici este clar că protestatarii nu au ceva cu străzile, ci au ceva cu mine, dar asta este altă poveste".

O singură poveste şi multe eşecuri

În materie de asfaltări, în toamna lui 2008, Ovidiu Hada (PNL) şi-a început mandatul respectându-şi o promisiune pentru locuitorii unui cartier care l-au votat în masă la alegerile din primăvară: Micro 7. Destul de rapid a reuşit să facă rost de bani pentru asfaltarea a două străzi şi realizarea mai multor parcări ecologice la costuri de sute de lei pe metrul pătrat, în zona amintită.

Următoarele luni aparatul Primăriei le-a petrecut întocmind un proiect de reabilitare a nouă străzi şi bulevarde cu trafic intens din oraş pe care l-a depus în martie 2009 la Agenţia pentru Dezvoltare Regională Timişoara.

Semnătura finală, cea a Ministrului Dezvoltării Elena Udrea, a venit abia în decembrie 2010.

Aşa se face că principalele străzi ale oraşului sunt acum imposibil de tranzitat fără zdruncinături provocate de gropi la modul cel mai neplăcut şi fără înjurături la adresa primarului. "Centura" oraşului, în mare parte făcută din plăci de beton, nu a fost reabilitată niciodată după Revoluţie, iar bulevardele centrale nu au mai fost reasfaltate din perioada 1996 – 2002, când a avut loc în oraş ultima "asfaltare generală".

Primăria, încurcată în proceduri

Pentru străzile secundare, inclusiv pentru aleile dintre blocuri, Primăria a adoptzat o altă metodă: pentru a nu fi nevoită să organizeze licitaţii ori de câte ori ar fi avut bani pentru câte două, trei sau zece străzi a organizat o singură licitaţie pentru desemnarea constructorului cu care să aibă un "acord – cadru", acord împărţit în 20 de contracte subsecvente, pe "porţiuni" de cartiere şi care, pe lângă carosabil, prevede şi reabilitarea reţelelor de apă şi canalizare: "La licitaţie au fost şase sau şapte consorţii, inclusiv firme din străinătate, pentru că era vorba de o investiţie totală de vreo 130 de milioane de euro, care se derula pe mai bine de patru ani. Câştigătoare a fost desemnată o firmă din Bucureşti, Delta Cons parcă se numeşte. Am avut apoi surpriza ca o firmă, Comser, (la care acţionar este şi deputatul PDL de Hunedoara Viorel Arion, cel mai virulent adversar politic al primarului Hada – n.r.), care nu participase la licitaţie şi nici măcar nu are ca obiect de activitate construcţiile, a depus o contestaţie. Până la o decizie definitivă a instanţei au mai trecut luni bune şi, uite-aşa, în loc să începem lucrările în iunie, am început abia prin septembrie sau octombrie", spune primarul Hunedoarei.

Criza şi frica de Curtea de Conturi

Ovidiu Hada declară că şi acum ar adopta aceleaşi soluţii: proiect cu finanţare europeană pentru străzile principale şi acord-cadru cu un singur constructor pentru străzile secundare. Recunoaşte însă că a greşit atunci când nu a angajat mai mulţi oameni la Biroul de Proiecte Europene din cadrul Primăriei, dar şi aici cere circumstanţe atenuante: "De la 1 ianuarie 2009 ni s-a interzis efectuarea de noi angajări în Primărie. Eu am preluat Biroul de Achiziţii şi Biroul de Proiecte Europene cu foarte puţini angajaţi. În aceste condiţii ne-a fost foarte greu să ne mişcăm mai repede şi să facem mai multe proiecte. În general însă, noi am fost obligaţi să respectăm toate procedurile şi cerinţele birocratice ale actualului Guvern şi asta este principala cauză pentru care nu am reuşit să fim într-un stadiu mai avansat cu reabilitarea străzilor. Nici nu puteam să le plombăm "la rece" pentru că ar fi costat foarte mult şi, în plus, până pe 15 martie nu lucrează nicio staţie de betoane. Mai mult, dacă am fi cheltuit bani pentru plombări pe nişte străzi pentru care există finanţare europeană, ne-am fi trezit apoi luaţi la întrebări de Curtea de Conturi".