334 deputaţi şi 137 senatori. Noi i-am ales. Care este profilul lor? Institutul pentru Politici Publice reia seria rapoartelor despre activitatea parlamentarilor şi a început prin a prezenta statistic profilul celor 471 de demnitari care ne fac legile.
Astfel, peste 50% dintre membrii actualului Parlament au fost schimbaţi faţă de anteriorul (2004 - 2008). Prin comparaţie cu mandatul trecut, senatorii (39%) sunt realeşi aproape în acelaşi procent ca şi deputaţii (40%). În plus, 186 deputaţi şi respectiv 72 senatori nu au mai fost niciodată în Parlament.
„Veteranii” Parlamentului
Concluzia studiului IPP arată că pretinsul proces de reînnoire a clasei politice, prin introducerea votului uninominal, nu a condus la schimbări semnificative în structurile de conducere ale celor două Camere (Birourile Permanente, lideri de grupuri parlamentare).
Parlamentul României este un loc de muncă stabil pentru o parte dintre politicieni. La o privire istorică asupra componenţei parlamentului din 1990, respectiv din 1992 până în prezentul, regăsim următorii politicieni: de la UDMR, din 1990: Gyorgy Frunda, Marko Bela, Verestoy Attila, Kerekes Karoly, Marton Arpad - Francisc, Varga Attila şi din 1992 Antal Istvan, Seres Denes; de la PDL (fost PD) din 1990: Radu Berceanu; de la PSD, din 1990: Adrian Năstase, Bogdan Niculescu Duvăz (anterior PD) şi din 1992: Cristian Dumitrescu (anterior PD), Eugen Nicolicea, Dan Mircea Popescu; de la PNL,din 1992: Crin Antonescu.
„Veteranii” Parlamentului vin, aşadar, mai ales de la UDMR, formaţiunea cu cea mai scăzută rată de înnoire a reprezentanţilor săi în legislativul de la Bucureşti. Dintr-un alt punct de vedere însă, prezenţa acestor importanţi lideri politici în Parlament poate fi interpretată şi ca o solidă experienţă pe care aceştia au adus-o în legislativ”, arată studiul.
În concluzie, din toate datele de mai sus rezultă faptul că alegerile pe liste „uninominale” din 2008, deşi numeric au înnoit componenţa actualului Parlament, nu au reuşit să ducă la o schimbare reală la nivelul puterii de decizie politică.
Rocada între Camere
O serie de deputaţi din actualul mandat provin din Senatul perioadei 2004 - 2008. Şi unii senatori au fost înainte deputaţi, ceea ce înseamnă că distribuţia candidaturilor anul trecut nu s-a făcut neapărat funcţie de experienţa dobândită în calitatea de deputat/senator, susţine IPP. Astfel, 21 deputaţi din legislatura trecută au devenit în prezent senatori, iar 7 senatori din 2004 - 2008 au devenit deputaţi în actuala legislatură.
Schimbarea Comisiilor Permanente
Din cei 54 de senatori realeşi, faţă de perioada 2004 - 2008, mai mult de jumătate şi-au schimbat comisiile. 10 şi-au păstrat comisiile din fostul mandat, unii schimbându-şi doar funcţiile deţinute. La nivelul Camerei Deputaţilor, 42 deputaţi sunt în prezent membri ai unei alte comisii decât cea din care făceau parte în mandatul trecut.
Dintre partidele de la guvernare, la Camera Deputaţilor, PSD şi PD-L prezidează fiecare câte 6 comisii permanente, PNL 3, UDMR 1, iar reprezentantul minorităţii naţionale Nicolae Păun conduce o comisie - Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale. La Senat PSD deţine preşedinţia celor mai multe comisii 6, PD - L 5, cu una mai puţin decât la Camera Deputaţilor, PNL 3 şi UDMR 1.
Migraţia politică
Din cei 130 de deputaţi realeşi, 16 (12,3%) şi-au schimbat apartenenţa la grupul parlamentar faţă de 2004. Dintre aceştia îi amintim pe: Cristian Boureanu (PNL -> PD - L), William Brânză (PRM -> PD - L), Florina Ruxandra Jipa (PRM-> PSD + PC), Dănuţ Liga (PRM -> PD - L), Adriana Săftoiu (PD -> PNL), Anghel Stanciu (PRM -> PSD + PC), Raluca Turcan (PNL -> PD - L).
La Senat, din 55 de senatori realeşi, 5 aparţin în prezent unui alt partid/grup parlamentar faţă de 2004: Mircea Cinteză (PNL -> PD - L), Viorel Constantinescu (PSD -> PD - L), Constantin Dumitru (PNL -> PD - L), Orest Onofrei (PNL -> PD - L), Lia Olguţa Vasilescu (PRM -> PSD + PC).
Media de vârstă a noilor aleşi
Cei mai mulţi senatori din actuala legislatură au vârste cuprinse între 50 - 60 de ani. Media de vârstă este mai mare decât la Camera Deputaţilor, unde este cuprinsă între 40 şi 50 de ani. Aceleaşi medii de vârstă le regăsim, prin comparaţie şi la fosta legislatură.
De asemenea, la Camera Deputaţilor, sunt şi 17 membri cu vârstă de sub 30 de ani (împliniţi deja sau ce urmează a fi împliniţi în acest an), cel mai tânăr - Adrian Mocanu (26 de ani, PSD, circumscripţia Buzău), iar cel mai vârstnic este deputatul Aurel Vainer (77 ani, grupul minorităţilor naţionale, circumscripţia Neamţ).
Seniorul Senatului este regizorul Sergiu Nicolaescu (PSD, circumscripţia Bucureşti) - 79 de ani, iar cel mai tânăr senator are 34 de ani (Iulian Urban, PD - L, circumscripţia Ilfov).
Reprezentarea pe sexe Din totalul de 137 de senatori, doar 8 sunt femei. 4 aparţin alianţei PSD + PC, 3 PD - L şi 1 PNL, UDMR-ul neavând nicio reprezentantă în actualul Senat al României. Singura comisie permanentă din Senat care are Preşedinte o femeie este Comisia pentru egalitate de şanse, în fruntea căreia se află Lia Olguţa Vasilescu, PSD.
O altă femeie aflată în structura de conducere a unei comisii este Sorina Plăcintă, PDL, Vicepreşedinta Comisiei pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală.
La Cameră, din 334 deputaţi, 38 (11,3%) sunt femei. Cea mai importantă funcţie obţinută de o femeie este cea de Preşedintă a Camerei Deputaţilor, ocupată în prezent de Roberta Alma Anastase de la PDL. 14 deputate fac parte din alianţa PSD+ PC, 12 sunt membre PD - L, 8 PNL, 2 aparţin grupului minorităţilor şi 2 sunt reprezentantele UDMR. Parlamentari care refuză să îşi facă publice CV-urile
Institutul pentru Politci Politice semnalează, totodată, cazurile unor parlamentari care "refuză cu obstinaţie să îşi facă publice CV-urile", printre aceştia fiind menţionaţi deputatul PSD Valeriu Andrei Steriu şi senatorul PDL Radu Alexandru Feldman.
"În ultimele două luni, în pofida încercărilor repetate ale reprezentanţilor Institutului pentru Politici Publice de a obţine acces la copii după CV-urile deputaţilor, respectiv ale senatorilor, nu s-au primit informaţii despre CV-urile a 12 deputaţi", se arată în raportul IPP.
Reprezentanţii organizaţiei critică "lipsa de interes/neglijenţa acelor parlamentari care, la 3 luni de la preluarea mandatului, nu şi-au găsit timpul minim necesar pentru a furniza staff-ului tehnic informaţii despre activitatea profesională trecută, pentru ca acestea să fie afişate pe site-urile celor două Camere şi disponibile spre consultare tuturor celor interesaţi".
Institutul pentru Politici Publice a realizat monitorizarea prin accesarea paginilor oficiale de internet ale celor două Camere în perioada 13 ianuarie - 13 martie a.c. dar şi pe baza răspunsurilor oferite de către cele două Camere ale Parlamentului României.