PD-L cere Parlamentului să demareze revizuirea Constituţiei

Vicepreşedintele PD-L Gheorghe Flutur a precizat astăzi că reprezentanţii partidului său vor depune proiectul de înfiinţare a comisiei pentru revizuirea Constituţiei, astfel încât voinţa exprimată de români în cadrul referendumului din 22 noimebrie să se regăsească în legea fundamentală. Flutur a mai spus că, deşi deputaţii şi senatorii se află mai mult în teritoriu, este necesar ca procedura de revizuirea să fie demarată cât mai repede. Propunerea PD-L se referă la o comisie comună, din 21 deputaţi şi senatori, un reprezentant al Guvernului, unul al preşedintelui României şi al Avocatului Poporului. Preşedintele-candidat Traian Băsescu a clamat succesul referendumului şi a cerut urgentarea procedurilor. Ulterior, el a spus că ia în calcul organizarea unui nou plebiscit pe tema eliminării imunităţii pentru miniştrii, parlamentari şi preşedinte. PD-L mai solicită procedură de urgenţă pentru Legea responsabilităţii fiscale, Flutur argumentând că dacă ar fi existat un astfel de act normativ, România nu se afla în situaţia de a avea blocate zeci de miliarde de euro în proiect care sunt realizate în proporţie de doar 20%. Comisia prezidenţială, Parlamentul unicameral şi tirania Pledoria lui Traian Băsescu şi a PD-L pentru un Parlament unicameral, mai ales în condiţiile în care referendumul nu a fost precedat de o dezbatere cu argumente pro şi contra, este pusă sub semnul întrebării chiar de către comisia prezidenţială pe tema revizuirii. La începutul anului, comisia a elaborat un raport referitor la propunerile de modificare a Legii fundamentale. Autorii raportului trec în revista avantajele pe care le-ar aduce un astfel de sistem- din unghiul de vedere al costurilor, ea permite reducerea numărului de parlamentari;- organizarea unicamerală poate da naştere unui proces mult mai rapid de adoptare a legilor, prin eliminarea redundanţelor procedurale. Însă ei subliniază că nu argumentul invocat de Băsescu (necesitatea de a reduce cheltuielile bugetare) trebuie să stea la baza deciziei. "Dincolo de aceste nuanţe, ceea ce trebuie să domine, în cazul unei opţiuni unicamerale, nu este calculul de natură economică (reducerea alocaţiei bugetare), ci imperativul unui design constituţional echilibrat şi inteligent", se arată în raportul comisiei prezidenţiale, document ce a fost însuşit de şeful statului la începutul anului. Autorii raportului arată şi riscurile pe care le presupune desfiinţarea uneia dintre camere. Avertismentul dat de comisia prezidenţială se referă la posibile "tendinţe de tiranie" care ar putea să apară în situaţia unui Parlament unicameral. "Monocameralismul poate fi punctul de plecare al unei tendinţe de tiranie a majorităţilor politice", se arată în documentul comisiei prezidenţiale. Lungul drum al revizuirii Procedura revizuirii Legii fundamentale este una extrem de greoaie. Propunerile de modificare sunt discutate în cadrul unei comisii parlamentare speciale şi pot fi adoptate cu o majoritate de două treimi, ceea ce implică existenţa unui acord de principiu între partide. Abia după ce comisia elaborează proiectul de revizuire, acesta este supus dezbaterii plenului, urmând ca apoi el să fie validat printr-un nou referendum naţional. În vreme ce PD-L vrea Parlament unicameral, PNL doreşte menţinerea actualului sistem, cu reducerea numărului aleşilor şi delimitarea clară a atribuţiilor celor două camere. Candidatul PSD la preşedinţie Mircea Geoană a susţinut că procedurile parlamentare trebuie demarate, însă el nu s-a pronunţat pe fondul problemei, precizând doar că este nevoie de o amplă dezbatere. Constituţia din 1991 a fost revizuită în 2003, în special, pentru punerea ei în acord cu legislaţia NATO şi UE. La acea dată imunitatea parlamentară a fost limitată la opiniile politice, astfel încât deputaţii şi senatorii pot fi urmăriţi penal fără încuviinţarea Camerei din care fac parte. Avizul Legislativului este necesar doar în cazul arestării, al reţinerii şi al percheziţiei. Privilegiaţi în privinţa imunităţii sunt foştii sau actualii miniştri, care sunt şi parlamentari. În baza unei decizii a Curţii Contituţionale, referitoare însă la Legea răspunderii ministeriale, aceştia nu pot fi cercetaţi decât după avizul Legislativului. Tot în 2003, au fost simplificate o serie de proceduri parlamentare, iar Curtea Constituţională a dobândit atunci atribuţii sporite în privinţa medierii conflictului între instituţiile statului. La momentul prezentării raportului comisiei prezidenţiale, Traian Băsescu declara că modificarea trebuie să aibă în calcul şi o clarificare a raporturilor dintre preşedinte, Guvern şi Parlament. Cele două variante invocate de el vizau fie posibilitatea revocării premierului de către şeful statului, fie simplificarea dizolvării Parlamentului, Băsescu adăugând că înclină spre soluţia din urmă pentru "depăşire a blocajului politic".

Cui i-a lasat averea Karl Lagerfeld! Incredibil la cine ajung cele 250 de milioane de euro! Nimeni nu se astepta la ASA CEVA...

• Comenteaza
• Nota comentarii
• Politica copyright