PATRU REGULI DE FIER PENTRU MENIUL COPIILOR. Cum a ajuns bucătăria greacă noua vedetă a alimentaţiei sănătoase

Grecii şi ciprioţii au cea mai mică rată de boli de inimă din lume. Pentru copii, alimentaţia mediteraneeană este cea mai bună armă împotriva obezităţii.

Noul hit în alimentaţia sănătoasă este dieta mediteraneeană, considerată printre cele mai echilibrate din lume. Toţi îi invidiază pe greci şi ciprioţi pentru rata extrem de mică a bolilor cardiace, astfel că obiceiurile lor alimentare sunt în mare vogă. Noile reguli sunt: citrice, ulei de măsline, fructe acrişoare (nu dulci), lactate degresate (simple, nu iaurturi cu zahăr sau brânzeturi pline de grăsimi), legume colorate şi carne mai puţină, slabă, mai ales peşte. Cele patru reguli fundamentale

Unul dintre cei mai apreciaţi specialişti în nutriţia infantilă, prof. dr. Ioana Micle,  îi învață pe părinți cum să își alimenteze copiii astfel încât să combată obezitatea. Regula 1: jumătate din alimentele zilnice să fie obligatoriu fructe și legume. Regula 2: fructele dulci, precum bananele sau strugurii, dispar din casă. Regula 3: în loc de sandwich la școală, copilul mănâncă acasă micul dejun, sănătos. Regula 4: fără hamburgheri, cartofi prăjiți, snacksuri sau ciocolată (junk-food) dar și fără sucuri acidulate și dulci. Apa plată e noul trend în materie de alimentație.

Coloraţi farfuria cu legume iar porţiile trebuie să fie mici  „Este vital ca un copil să primească cinci mese într-o zi. Este vorba de cele trei mese principale, mic dejun, prânz și cină, plus două gustări intercalate între acestea”, spune prof.dr. Micle. Specialistul detaliază cum ar trebui să arate mesele copiilor.  Regulile sunt simple, dar pot fi diversificate în funcţie de fantezia fiecărui părinte. Ulei de măsline, lămâi, citrice, brânzeturi ușoare, carne slabă și legume sau zarzavaturi colorate. Cu cât mai colorată e farfuria, cu atât mai bine. Evident, dacă e vorba de fructe, legume și zarzavaturi proaspete. Foarte important: porțiile trebuie să fie mici, copilul lăsat să mănânce atât cât îi pică bine, în niciun caz obligat să consume tot ce e în farfurie.

Florin Dumitrescu, mai fericit ca niciodată. Vestea cea mare pentru fani: Începe o nouă eră

Zodiile cu noroc în această perioadă. Stare de bine, vești bune și mult optimism 

Propuneri pentru dietă zilnică Mic dejun: un pahar de iaurt sau de lapte  cu cereale nezaharisite (porumb, ovăz). Alternativ, cerealele și laptele pot fi înlocuite cu un sandwich sănătos. Adică din pâine neagră, de secară sau cu semințe, o felie subțire de șuncă sau carne de curcan (chiar afumată) completat cu felii de roșie, ardei, castravete, o frunză de salată varde sau câteva de ruccola. Prima gustare: un pahar cu lapte sau iaurt (de exemplu cele primite de copii la școală, în cadrul programului național), în niciun caz sandwich. Prânz: obligatoriu o supă sau o ciorbă de legume (fasole, broccoli, varză, morcovi etc.), apoi legume sote, sau înăbușite cu carne fiartă sau la grătar  (pește, pasăre sau vită). Masa poate fi completată cu o salată verde cu legume proaspete cu zeamă de lămâie și puțin ulei de măsline. În loc de legume sote sau simple, poate fi pregătit orez sau paste cu legume ca garnitură. A doua gustare: un măr sau un fruct din familia citricelor, acrișor (portocală, pomello, sweetie) sau un kiwi. Se evită fructele dulci, banane sau struguri, ori fructele uscate (care au un aport foarte mare de zahăr: smochine, curmale etc.). Cina: se ia obligatoriu până la ora 19.00 și va conține neapărat mâncare gătită.  De exemplu, niște carne fiartă sau la grătar de la prânz, legume fierte sau înăbușite. O alternativă e mămăligă cu brânză de vaci (care este mai puțin grasă decât cașcavalul sau feta) și o salată verde cu un dressing ușor din zeamă de lămâie și ulei de măsline. EPIDEMIA SECOLULUI XXI

Doar 3% dintre obezi au probleme endocrine. Restul sunt sedentari

Obezitatea copiilor este noua epidemie a secolului XXI, susțin specialiștii în nutriție. Numărul copiilor care au probleme de greutate este cu mult peste cel al micuților care suferă de malnutriție. S-a ajuns ca în Marea Britanie, de exemplu, din cauza numărului mare de tineri cu greutatea depășită, să se schimbe baremurile de înrolare în armată, fiind acceptați și „plinuții”. „Doar 3 procente dintre obezi au ajuns așa deoarece suferă probleme endocrine, restul de 97% au devenit obezi deoarece alimentația lor nu e corectă și s-a instalat un dezechilibru între consumul energetic al corpului (tot mai redus, datorită sedentarismului) și aportul caloric (tot mai mare, prin consumul de junk food). În loc să se joace în parc cu mingea sau să meargă cu bicicletele, copiii de azi au o activitate fizică foarte redusă: ei preferă să stea în timpul liber la televizor sau în fața calculatorului”, a explicat nutriționistul Miclea. MODELUL MEDITERANEEAN

Cea mai puţin obezogenă bucătărie din lume

„Alimentația mediteraneană este cea mai puțin obezogenă, pentru că aceasta conține cel mai mare aport de legume și fructe”, susține prof. univ.dr. Ioana Miclea. În mod tradițional, jumătate din alimentele propuse sunt fructe și legume aproape un sfert trebuie să fie făinoase, paste, orez sau cartofi, cam tot atât lactate degresate (iaurt, kefir, lapte, brânză proaspătă, nu cașcaval, feta sau telemea, care au aproape 50%), și foarte puțină carne de pește, vită sau pasăre. În același timp grăsimea (ulei de măsline) se folosește foarte puțin, strict pentru gătit. Meniul mediteranean descurajează consumul băuturilor răcoritoare sau carbogazoase, și recomandă apa plată. EXEMPLE

Ce legume şi fructe dăm copiilor

Cele mai recomandate legume și zarzavaturi sunt acelea care conțin multă celuloză: broccoli, varză, spanac, conopidă, dovlecel, morcovi. Fructele vedetă ale meniului meditenean nu sunt cele dulci, ci cele acrișoare, în special citricele: portocale, grapefruit, pomello, kiwi sau mere.