Medicamente indicate în boli inflamatorii, în alergii, depresii, hipertensiune şi chiar în răceli pot duce la acumularea de kilograme în plus.
Pastilele pentru alergii, depresie, hipertensiune, răceli acţionează în mai multe moduri asupra siluetei: cresc pofta de mâncare, stimulează retenţia apei sau acţionează hormonal. Medicii spun care sunt soluţiile pentru a nu vă trezi mai graşi când trebuie să luaţi astfel de medicamente.
Cortizonul şi grăsimea de pe abdomen
Medicamentele pe bază de cortizon şi derivaţi ai acestuia nu reprezintă un pericol pentru sănătate, atâta timp cât sunt luate pe termen scurt. Folosite luni la rând pot duce la acumularea kilogramelor în plus.
"Mecanismele de îngrăşare în cazul tratamentelor cu cortizon sunt mul tiple: provoacă retenţie hidrosalină, stimulează apetitul şi, în cazul tratamentelor de lungă durată, s-a observat o dispunere particulară a grăsimii în partea superioară a corpului, pe abdomen şi trunchi", lămureşte Eduard Adamescu, medic primar diabet, nutriţie şi boli metabolice la Spitalul "Nicolae Malaxa", din Bucureşti.
Dacă afecţiunile tratate cu cortizon nu sunt grave, se recomandă înlocuirea acestor medicamente cu altele, pe bază de plante, precum salvia, coadaşoricelului şi frunze de brusture, la sfatul medicului.
Antihistaminicele, folosite pentru tratarea alergiilor, conţin difenhidramină, o substanţă care are efect sedativ şi epuizează organismul. În consecinţă, pacienţii devin inactivi şi arderile sunt încetinite.
Totodată, aceste medicamente afectează şi zonele creierului responsabile de reglarea apetitului şi accentuează senzaţia de foame. Soluţia în acest sens ar fi antihistaminicele care nu conţin sedative sau administrarea lor seara, înainte de culcare.
Anticoncepţionalele noi nu îngraşă, antidepresivele da
Anticoncepţionale de generaţie nouă nu schimbă metabolismul şi nu îngraşă. Acum, dozele de hormoni din pilule sunt mult mai mici, iar acestea conţin şi un diuretic care să elimine din start problema retenţiei de săruri şi apă. Totuşi, anticoncepţionalele luate "după ureche", fără consultul prealabil la medic, pot produce dereglări hormonale şi pot cauza în locul unei sarcini nedorite kilograme în plus.
Antihipertensivele pot fi şi ele responsabile de îngrăşare. Betablocantele, precum propanolul, reduc impactul adrenalinei asupra sistemului nervos şi scad tensiunea arterială, dar încetinesc şi metabolismul.
Calmantele, sedativele şi antidepresivele acţionează asupra nivelului de serotonină , hormon responsabil cu reglarea senzaţiei de foame şi de bună stare. Doar că, o dată cu creşterea senzaţiei de bine, creşte şi senzaţia de foame, ceea ce poate duce la îngrăşare.
Somniferele conţin aceeaşi difenhidramină, dar în cantităţi mult mai mari. "Pacienţii trataţi de depresii sunt mai înceţi, lipsiţi de energie, predispuşi la somnolenţă şi sedentarism şi consumă mai puţine calorii, care se acumulează în timp şi determină creşterea greutăţii.
Eliminarea medicamentelor tradiţionale şi înlocuirea lor cu altele pe bază de plante cu efecte calmante, precum roinţa, talpa-gâştii şi lavanda, poate constitui o modalitate de a evita kilogramele în plus", mai spune nutriţionistul Eduard Adamescu.
LISTĂ NEAGRĂ
Şi suplimentele pot strica silueta
Există persoane care, în urma unor răceli sau gripe, rămân cu un surplus de kilograme.
- Şi siropurile bogate în fier şi în zahăr, tincturile pe bază de alcool ori adjuvanţii folosiţi în tratarea răcelilor, precum complexele de vitamine şi minerale (în special B-urile), sunt vinovate de această situaţie.
- Primele, deoarece conţin zahăr şi alcool, bogate în calorii, iar suplimentele nutritive fiindcă stimulează apetitul.
- Soluţia e siropul îndulcit artificial (cu aspartam, zaharină) şi renunţarea la suplimente nutritive atunci când nu e cazul (indicate doar la copii, gravide şi la cei cu carenţe).