Vă răspunde, psihoterapeut AUGUSTIN CAMBOSIE, vicepreşedintele Federaţiei Române de Psihoterapie.
Matilda, 21 de ani: De ce la un moment dat intervine o concurenţă între femei şi bărbaţi, cu toate că se iubesc la început? După o vreme, unul dintre ei vrea să-l domine pe celălalt. Dacă sunt complementari, de ce nu se comportă întotdeauna ca o echipă? Aş mai vrea să-mi mai explicaţi de ce sunt atât de diferiţi uneori bărbaţii şi femeile? Sunt mai ordonate şi mai chibzuite femeile? Psihologic şi sociocultural, se cer lucruri diferite de la bărbaţi şi femei. Bărbatul este cel căruia i se cere să fie performant şi să intre în competiţie cu alţi bărbaţi. De la femeie se aşteaptă să fie mai pasivă. După revoluţia sexuală din Franţa, lucrurile au început să se modifice şi femeile să aibă drepturi egale cu bărbaţii. Acum, ele trebuie să fie mai performante, atributele sexului biologic nemaicontând. Aceasta este atitudinea la locul de muncă, unde ne petrecem cea mai mare parte a timpului, şi venim cu această predispoziţie şi acasă. Acolo unde structurile sunt mai orgolioase, sursele de conflict sunt mai mari.
Oamenii ar trebui să relaţioneze pe părţile comune şi, din această poziţie, să discute celelalte probleme. Pentru asta, e nevoie de calm, bunăvoinţă şi inteligenţă, pentru a bloca orgoliul excesiv. De asemenea, e nevoie şi de sexualitate, deoarece aceasta este motorul ce descarcă agresivitatea. Nu este adevărat însă că bărbaţii sunt mai dezordonaţi. Poate că aşa se întâmplă în cuplul tău, dar în altele, situaţia este exact pe dos. Acest aspect ţine mai degrabă de structură, nu de apartenenţa la sex.
Femeile şi bărbaţii sunt construiţi diferit din punct de vedere biologic şi psihologic. Sexele sunt egale doar ca poziţionare în faţa legii. De exemplu, instinctul matern o fragilizează pe mamă. Îţi recomand un roman interesant: „Bărbaţii sunt de pe Marte, femeile sunt de pe Venus“.