A fost pus în dezbatere publică subiectul desființării SIIJ, după cum a anunțat, vineri, Cătălin Predoiu, ministrul Justiției. Care sunt pașii acestui proces.
Cătălin Predoiu, ministrul Justiției, a pus în dezbatere publică, vineri, proiectul de desființare a Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) și spune că pentru investigarea infracțiunilor care până acum erau în competența Secției se vor ocupa 42 de procurori.
Proiectul de desființare a SIIJ a fost pus în dezbatere publică
Calendarul propus este ca proiectul să stea în dezbatere publică până la data de 31 ianuarie, apoi, după revederea propunerilor, proiectul va primi o formă finală și va fi transmis Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) pentru aviz, conform legi.
După obtinerea avizului, proiectul va fi înaintat guvernului, scopul propus de Predoiu fiind încadrarea cu această procedură într-un termen care să permită Parlamentului să adopte proiectul de lege în termenul stabilit în programul de guvernare, respectiv 31 martie 2022.
Principala prevedere și scopul proiectul este deființarea SIIJ începând cu data adoptării proiectului de lege. Pentru proiect am folosit un model din EPPO. Un număr de 12 procurori la centru și 30 de procurori în țară, câte 2 la fiecare parchet de Curte de Apel. În total 42 de procurori care vor ancheta dosarele SIIJ.
Procurorii sunt desemnați de Plenul CSM. Cei 12 procurori sunt selectați de plen din cadrul Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului General.
„Procurorii de la Secția de urmărire penală și criminalistică vor desfășura urmărirea penală”
Cei 30 de procurori vor fi selectați de plen din cadrul parchetelor de pe lângă Curțile de Apel. Procurorii din Parchetul General vor fi propuși de către procurorul general, iar procurorii din teritoriu vor fi propuși plenului de către prim-procurorii PCA”, a spus Predoiu, vineri, într-o conferință de presă.
„Competența este partajată între cele două nivele, respectiv procurorii de la Secția de urmărire penală și criminalistică vor desfășura urmărirea penală în cadrul infracțiunilor săvârșite de membrii CSM, de judecătorii ÎCCJ și de procurorii de la Parchetul de pe lângă ÎCCJ, de judecătorii de la curțile de apel, respectiv de către procurorii de la parchetele de pe lângă aceste instanțe, de judecătorii de la curțile militare de apel și procurorii de la curțile militare de apel.
În competența procurorilor de la curțile de apel vor fi infracțiunile săvârșite de judecătorii de la judecătorii, tribunale și tribunalele militare, respectiv procurorii care funcționează pe lângă aceste instanțe.
Ce calificativ trebuie să aibă procurorii
Procurorii care vor fi desemnați de plenul CSM vor avea o vechime de 15 ani cei de la Secția de urmărire penală și criminalistică, respectiv 12 ani cei de la parchetele curților de apel.
Procurorii vor trebui să aibă calificativul „foarte bine” la ultimele două evaluări profesionale și să nu fi fost sancționați disciplinar în ultimii trei ani, o conduită morală ireproșabilă și o experiență profesională semnificativă în principal în investigarea infracțiunilor de corupție și a celor asimilate acestora, a infracțiunilor de crimă organizată și terorism dar fără a se limita la acestea, deci o experiență profesională notabilă”, a mai precizat ministrul Justiției