Rolul parlamentului în adoptarea Codurilor juridice va fi mai mult unul de formă.
După apariţiasurpriză la şedinţa de ieri a CSM, preşedintele Traian Băsescu a anunţat că guvernul va trece oricum Codurile pe 15 mai, prin procedura de asumare a răspunderii, chiar dacă între timp le-a trimis şi în parlament. Rolul aleşilor se va rezuma astfel doar la a formula, într-o comisie specială, o serie de amendamente, din care guvernul este dis pus să şi le însuşească pe cele admise. Altfel spus, au o şansă doar modificările pe care partidele aflate la putere se vor pune de acord, în timp ce propunerile opoziţiei vor rămâne la sertar. Parlamentarii, de decor Potrivit calendarului avansat de Băsescu, Codul Penal, cel de Procedură Penală şi cel Civil, aprobate miercuri în guvern, „vor sta în analiza unei comisii speciale în parlament până pe 15 mai”. „Pe 15 mai, după ce guvernul analizează observaţiile din comisie”, a adăugat preşedintele, ar urma „să fie adoptate prin asumarea răspunderii, ca până pe 20 mai să le avem promulgate”. Varianta prezidenţială de adoptare a Codurilor diferă însă de cea anunţată până acum de premierul Emil Boc. În scenariul primului-ministru, guvernul lăsa timp parlamentului ca până pe 15 mai să găsească o soluţie pentru ca deputaţii şi senatorii să discute şi să voteze Codurile, în procedură de urgenţă, şi numai în cazul în care ar fi fost întârzieri, hăţurile ar fi fost luate de guvern. PSD s-a dat cu Băsescu
Procedura asumării răspunderii este însă foarte convenabilă pentru actualul executiv. Dacă de regulă riscul ar fi ca un vot negativ în parlament să echivaleze cu răsturnarea guvernului, majoritatea PDL-PSD de peste 70% oferă executivului toate condiţiile să-şi impună Codurile.
Varianta asumării răspunderii guvernului a fost intens criticată de PSD în ultimele săptămâni. După ieşirea lui Băsescu, senatorul PSD Toni Greblă, preşedintele Comisiei juridice din Senat, admite însă posibilitatea ca parlamentul să renunţe la procedura de urgenţă. „După o analiză de două săptămâni, vom decide dacă mergem pe procedură de urgenţă sau pe asumarea răspunderii. Dacă liberalii vin iar cu 7.000 de amendamente ca la buget, e clar că vom avea o problemă”, spune Greblă.
PREVEDERI Codul „Predoiu” reduce pedepsele Noul Cod Penal, ajuns ieri la parlament, prevede reduceri drastice ale pedepselor din dreptul câtorva dintre cele mai frecvente infracţiuni în România. Dacă pentru furt simplu, în prezent, se pot lua de la 1 la 12 ani de închisoare, după noua lege pedeapsa s-ar reduce până la 6 luni-3 ani. La furt calificat, perioada de detenţie scade chiar de trei ori, de la 3-15 ani cât este în prezent la 1-5 ani, în timp ce pentru un jaf armat, în forma ce mai gravă, nu se vor mai putea da mai mult de 7 ani de închisoare. Tâlhăria, pedepsită acum cu până la 20 de ani în spatele gratiilor, se va limita la 5-12 ani, în timp ce pentru trafic de persoane un infractor nu va mai primi până la 20 ani de detenţie, ci maximum 10-12. Între noile infracţiuni din Noul Cod se numără hărţuirea, dar şi coruperea alegătorilor. Pentru mită electorală, riscul ar fi de 6 luni-3 ani închisoare.