Mai sunt câteva luni și se mai termină un mandat în Parlament. Din decembrie 2012 de când s-au instalat în Casa Poporului, deputații și senatorii s-au folosit de orice ocazie să bifeze vizite externe, unele dintre ele fiind destinații exotice. Nota de plată: 10.460.202 de lei.
Cea mai scumpă deplasare a parlamentarilor români, în valoare de 178.346 de lei (40.000 de euro), a avut loc în 17-19 decembrie 2015, când trei senatori au mers la Tbilisi (Georgia) pentru a 42-a Adunare Parlamentară a Cooperării Economice la Marea Neagră. Ce s-a întâmplat acolo şi pe ce s-au dus banii contribuabililor? Subiectul principal al întâlnirii a fost „Perspectivele dezvoltării agricole şi rurale ” şi participanţii au „remarcat” rolul important al agriculturii. Delegaţia română a spus că în ţara noastră a demarat un program de „creştere inteligentă” prin sprijinirea „diferitelor forme” de cooperare între „actorii economiei rurale” şi că acest model poate fi preluat de celelalte ţări participante.
„Dezvoltare centrată pe om”
Români au mai achitat 121.230 de lei (27.000 de euro) pentru o deplasare în care s-a discutat despre Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului şi despre „dezvoltarea durabilă, centrată pe om”. Patru deputaţi români au mers în Hanoi (Vietnam) în aprilie 2015 şi au vorbit despre gestionarea eficientă a resurselor, creşterea economică şi drepturile omului. Ei au „subliniat” că omenirea are nevoie de o nouă „paradigmă de dezvoltare” bazată pe „universalitate” și un nou „parteneriat global”. La reuniune s-a mai dicutat despre terorism, război cibernetic şi Ucraina.
„Puterea femeilor”
Patru senatoare au mers în 7-9 octombrie 2015 în Ciudad de Mexico (Mexic), unde au participat şase zile la Summit- ul Forumului Global al Femeilor din Parlamente şi deplasarea a costat statul român 114.890 lei (25.000 de euro. Reunind femei parlamentare din peste 50 de ţări, temele-cheie au fost: influenţa şi puterea femeilor în politică (paritate şi cote electorale) şi combaterea violenţei împotriva femeilor. România a fost dată ca exemplu de bune practici de către UN Women.
Cinci copii salvați din ghearele Barnevernet
O delegație parlamentară formată din 4 deputați și 3 senatori a plecat în ianuarie 2016 în Norvegia să-i ajute pe soții Marius și Ruth Bodnariu să-și recupereze cei 5 copii, între care un bebeluș de trei luni, preluați de Serviciul norvegian de protecție a copilului (Bavernet) și dați în adopție. Parlamentarii au mers acasă la familia Bodnariu și s-au întâlnit cu toți oficialii norvegieni care aveau legătură cu acest caz. Ei au concluzionat că soții Bodnariu nu ar fi fost în stare să-și abuzeze copiii, așa cum au susținut norevegienii. Deplasarea a costat 55.660 de lei (12.000 de euro). Copiii au fost dați înapoi părinților.
FOTO: Cazul Bodnariu a scandalizat Europa şi a provocat proteste în mai multe capitale împotriva practicilor norvegienilor
Parlamentarii, mai preocupaţi de banchiza din Alaska decât de Rusia
Datele publicate pe siteurile Camerei Deputaţilor şi Senatului arată că deputații și senatorii au avut mult mai multe deplasări în Statele Unite, față de R.P.China sau Rusia. Vizitele în Vest au fost frecvente, dar notele informative care au fost transmise Parlamentului – deşi majoritatea fie nu au fost făcute publice, fie pur şi simplu nu există – lasă sentimentul unor plimbări lejere.
Unul din parlamentarii care au vizitat Statele Unite cel mai des este Gabriel Vlase, șeful delegației la Adunarea Parlamentară NATO. Acesta a ajuns în Alaska, în Nevada şi în Texas, în numeroasele sale peregrinări. După o astfel de plimbare, la Anchorage (Aalaska), el prezintă, în nota informativă transmisă Parlamentului, partea pozitivă a încălzirii globale: „Topirea accelerată a banchizei permite deschiderea de noi rute maritime și ușurează accesul la resursele naturale”. Vlase nu oferă, concret, nici o informaţie personalizată despre ceea ce a făcut în Statele Unite, dar cere imperativ ca „orice decizii cu caracter politic (...) să fie bazate pe cercetări ştiinţifice”. Într-o delegație asemănătoare – organizată tot de Adunarea Parlamentară a NATO - s-a aflat însă și deputatul PNL George Scutaru, a cărui informare către Parlament este total diferită. Scutaru relatează, printre altele, că s-a întâlnit cu directorul pentru Europa a companiei Lockheed Martin sau că a discutat cu firma Chevron despre efectele fracturării hidraulice.
Un alt deputat care s-a plimbat prin lume în această legislatură este Daniel Oajdea, profitând de poziţia de şef al subcomisiei pentru spaţiu. După ce a ajuns în China pe banii contribuabililor, el a informat Camera Deputaţilor cu ce s-a ocupat: „Programul zilei de 21 septembrie s-a încheiat cu o cină”.
Una din puţinele vizite în Rusia de la care există o notă de informare este a deputatului comunităţii ruşilor lipoveni, Miron Ignat. În noiembrie 2015, el s-a deplasat la Vladimir, la 300 de kilometri de Moscova, la congresul limbii şi literaturii ruse, unde a dat asigurări că statul român permite folosirea limbii materne în şcoli.
Maroc, destinația preferată a parlamentarilor plecați în delegație oficială
Deputații și senatorii au descoperit, în această legislatură, frumusețile Marocului. Statisticile arată că aceasta a fost destinația preferată, în afara obișnuitelor deplasări din spațiului european
Deputații și senatorii români au efectuat șapte deplasări în Maroc, în ultimii trei ani și jumătate. Din 2013 și până în prezent au mai fost și alte țări exotice pe care aleșii din Parlament le-au vizitat, în „interes de serviciu”: Mexic, Qatar, Madagascar, Senegal, Mongolia, Ecuador, Kazahstan, Tadjikistan, Rwanda, Japonia, Malta sau India. Toate aceste „excursii” parlamentare au fost finanțate din bugetul de stat, însumând peste 200.000 euro. După aceste frumoase plimbări, majoritatea parlamentarilor au uitat să prezinte nota informativă.
FOTO:Plajele din Madagascar, vizitate de senatorul PSD Georgică Severin, sunt printre cele mai frumoase din Africa
În aprilie 2013, deputații Ionuț-Marian Stroe (PNL) și Mihai Tudose (PSD) au călătorit la Rabat, capitala Marocului, pentru a participa la lucrările „Comisiei pentru migrații, refugiați și persoane stramutate a APCE”. Dezbaterile s-au axat pe „fenomenul migrației mixte”. Stroe a vorbit despre testele de integrare care ar fi, în opinia lui, un obstacol în obținerea cetățeniei. El a explicat că e importat să cunoști limba țării în care vrei să emigrezi. Prețul deplasării pentru 2 persoane, timp de 3 zile și jumătate, s-a ridicat la 3.000 euro.
Zgonea: „Vizita din India nu e o vacanță”
La sfârșitul lui 2014, președinte le Camerei Deputa ților, Valeriu Zgonea, a efectuat o vizită de 7 zile și jumătate la New Delhi. Social- democratul a fost însoțit de alți 5 parlamentari – Ana Birchall, Mate Andras- Levente, Mugur Cozmanciuc, Cristian Adrian Panciu și Adelina Palade.
FOTO: Deputata PNL Andreea Paul, în Rwanda, la un schimb de experiență
Convorbirile cu interlocutorii indieni s-au concentrat pe „întărirea relațiile bilaterale pe toate planurile”, pe „legăturile culturale în educație, colaborarea în domeniile științei și tehnologiei” și pe securitatea energetică. În cadrul evenimentului a fost organizată și o masă rotundă cu mediul de afaceri din India. La acea vreme, presa a prezentat vizita drept o călătorie turistică și un pretext al parlamentarilor români de a se plimba pe banii contribuabililor. Zgonea a negat vehement aceste acuzații, susținând că deplasarea „e prima vizită din istoria postdecembristă la acest nivel”. Costul deplasării a fost de aproximativ 21.000 euro.
Cu gândul la gorile africane
Deputata PDL Andreea Paul a participat, în iulie 2014, la Kigali, la celebrarea a 20 de ani de la Ziua Eliberării după genocidul din Rwanda. Deși parlamentarul liberal a cheltuit în 6 zile și jumătate circa 7.000 euro, Andreea Paul a scris ulterior, pe blogul ei, că regretă că nu a avut timp să vizite o serie de atracții turistice precum Pădurile Nyungwe unde trăiesc „renumitele gorile – unice în lume, (...) Vulcani sau lacul Kivu”.
Pe urmele satelitului Sentinel 1 B
În perioada 20-24 aprilie, Valerian Vreme și Daniel Oajdea au fost la Kourou, unde era programată lansarea satelitului Sentinel-1 B. Numai că, din cauza condițiilor meteo, satelitul s-a lansat pe 25 aprilie, când deputații erau deja întorși acasă. În Parlamentul României există și Subcomisia pentru Spațiu. Ei bine, da! Și președintele acestei Subcomisii, Valerian Vreme (UNPR), alături de colegul său din Comisia pentru tehnologia informației, Daniel Oajdea (independent) au fost în luna aprilie într- o deplasare externă în Guyana Franceză. Motivul? În perioada 20- 24 aprilie 2016, la Kourou, a avut loc evenimentul de lansare a satelitului Sentinel -1B din programul Copernicus.
FOTO: Deputatul Valerian Vreme, în costum de cosmonaut
13.438 de lei pentru 5 zile
Cei doi deputați români au fost invitați la eveniment de Agenția Spațială Europeană (ESA). Pentru cele cinci zile petrecute în Guyana Franceză, Camera Deputaților a scos din buzunar 13.438 de lei. Banii le-au ajuns deputaților doar pentru biletele de avion București- Paris și retur, și o parte din cazare. Restul a fost plătit de ESA. Au avut și ghinion. Satelitul Sentinel 1 B, programat să fie lansat pe data de 22 aprilie, din cauza condițiilor meteorologice și a unor probleme tehnice a fost lansat pe data de 25 aprilie. Valerian Vreme și Daniel Oajdea erau deja înapoi în România. Contactat de EVZ, Valerian Vreme ne-a spus că satelitul Sentinel 1 B este fratele lui Sentinel 1 A și va furniza informații despre gheața din mările polare, surpări de terenuri, și ar putea ajuta în caz de inundații. „Nam mai stat la lansare – se lansează când condițiile meteo sunt perfecte. Din păcate, nu au fost perfecte. A trebuit să ne întoarcem”, a spus el. A doua oară nu s-ar mai duce. „Sincer, a fost foarte obositor. Am stat mai mult în aer”, se plânge deputatul, care acum e cu picioarele pe Pământ.