Comisia juridică din Camera Deputaților are în dezbatere, în ședința de luni, două proiecte de lege care vizează activitatea de lobby. Una dintre inițiativele legislative este cea din 2010 a parlamentarului PSD Constantin Niţă, care a fost retrasă în celebra Marte Neagră din decembrie 2013, ca urmare a presiunii mass-mediei.
Specialiştii susţineau atunci că proiectul deghizează traficul de influenţă sub umbrela activităţii de lobby. Guvernul condus de fostul premier Dacian Cioloș a trimis un punct de vedere negativ pe data de 13 aprilie 2016. Același lucru l-a făcut și Executivul condus acum de primul-ministru Sorin Grindeanu, pe 4 aprilie a.c.
Propunerea social-democratului Constantin Niţă, fost ministru delegat pentru Energie în Cabinetul Ponta, cu scopul de a reglementa activitatea de lobby, face parte din calupul de proiecte discutate de Comisia juridică în “marţea neagră” a anului 2013, alături de Legea amnistiei şi de modificările la Codul Penal. Ca urmare a presiunii mediatice, proiectul n-a mai fost discutat în plen şi a fost retrimis la Comisia Juridică, pentru un raport suplimentar, care ar fi trebuit finalizat până la 1 februarie 2014.
Proiectul a fost ţinut până astăzi la sertar, cu toate că, în urmă cu trei ani a mai avut loc o rundă de discuţii pe această temă la care au participat parlamentari şi reprezentanţi ai mediului de afaceri.
Ce prevede Legea lobby-ului
În forma sa iniţială, propunerea preciza că parlamentarilor şi miniştrilor le este interzisă desfăşurarea activităţii de lobby. Comisia juridică a înlăturat însă articolul respectiv şi a adăugat o breşă prin care aleşii pot influenţa politicile publice în favoarea unui terţ, sub pretextul că apără interesele alegătorilor.
Conform articolului 13, parlamentarii şi consilierii judeţeni "pot reprezenta direct sau indirect interesele alegătorilor, precum şi ale oricăror persoane fizice sau juridice, în relaţia cu autorităţile centrale sau locale sau instituţiile publice, fără obligativitatea îndeplinirii procedurilor impuse de prezenta lege pentru activitatea profesionistă de lobby sau a altor formalităţi".
Senatorul Mircea Geoană a avertizat, la dezbatarea din ianuarie 2014, că formularea de mai sus le-ar permite parlamentarilor să facă trafic de influenţă sub umbrela unei activităţi de lobby, care mai este definită şi ca reprezentare de interese.
"Nu cumva deghizăm traficul de influenţă într-o legislaţie, nu cumva găsim o formulă suplimentară pentru a crea de fapt un teren accidentat de joc, în care cei cu influenţă şi cei cu acces pot să influenţeze decizia publică, legislativă?", a întrebat atunci retoric Geoană.
Șeful Camerei Deputaţilor de atunci, Valeriu Zgonea, nu a putut explica exact graniţa dintre cele două concepte.
"Între lobby şi trafic de influenţă e o diferenţă mică. E ca de la 12 fără o secundă la 12 şi o secundă", s-a eschivat Zgonea, care a strânit rumoarea în rândul avocaţilor prezenţi la dezbateri.
Unul dintre primele puncte criticate de cei care au făcut din lobby o meserie a fost cel referitor la definiţia activităţii.
"Avem o definiţie a lobby-ului cu scop larg . Înseamnă aproape orice acţiune, cu scopul de a influenţa politicile publice, dar lobby-iştii pot acţiona într-un cadru foarte restrâns. Adică doar cei aflaţi sub contract, consultanţii, doar aceia pot fi catalogaţi drept lobby-işti", a declarat Laura Florea, preşedintele Asociaţiei Registrul Român de Lobby. Definiţia prevăzută de noua lege este tratată destul de superficial. Este precizat că activitatea de lobby reprezintă „totalitatea acţiunilor desfăşurate de un profesionist în lobby sau o societate profesională de lobby pentru influenţarea deciziilor instituţiilor publice", fără a preciza concret, toate acţiunile de care un lobby-ist se poate folosi.
"Definiţia trebuie să fie foarte precisă, exactă şi clară, altfel va exista o confuzie foarte mare, dacă faci sau nu lobby când faci declaraţii de presă sau când faci o dezbatere ca aceasta", a mai spus Florea. Liber la trafic de influenţă Dincolo de reglementările care nemulţumesc profesioniştii de lobby, legea pare întocmită să îi satisfacă tocmai pe parlamentari.
Astfel, un amendament adus proiectului la articolul 13, alineatul (7), precizează că parlamentarii, dar şi consilierii locali şi judeţeni "pot reprezenta direct sau indirect interesele alegătorilor, precum şi ale oricăror persoane fizice sau juridice, în relaţia cu autorităţile centrale sau instituţiile publice, fără obligativitatea îndeplinirii procedurilor impuse de prezenta lege pentru activitatea profesionistă de lobby sau a altor formalităţi". Altfel spus, în contextul în care aleşii definesc activitatea de lobby drept totalitatea acţiunilor care au ca scop "influenţarea deciziilor instituţiilor publice sau autorităţilor publice centrale sau locale" parlamentarilor li se va permite să influenţeze politicile publice în favoarea unui terţ, sub pretextul că apără interesele alegătorilor, dar fără să se supună rigorilor impuse prin aceeaşi lege lobby-iştilor sau firmelor de lobby. Formularea le-ar permite, practic, parlamentarilor să facă trafic de influenţă la adăpostul acestei activităţi, definită şi ca "reprezentare de interese".
Potrivit articolului 291 din Codul Penal, în categoria traficului de influenţă intră inclusiv promisiunea de a determina „un funcţionar public să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu" de către o persoană care are sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar public, în schimbul unor foloase directe sau indirecte.
Deputații juriști vor dezbate, luni inițiativa legislativă care reglementează activitățile de lobby și care a fost depusă în 2011 de parlamentarii Carmen Moldovan (PSD), Sever Voinescu (PD-L) și Adriana Saftoiu (PNL) privind reglementarea activităților de lobby, considerând că aceasta este "imperativ necesară" pe fondul "confuziei" create de activitățile generic numite de lobby.