Plenul Senatului a adoptat, ieri, în calitate de cameră decizională, a doua variantă a legilor justiției, după controlul de constituționalitate efectuat de CCR.
Proiectele merg spre promulgare la președintele Klaus Iohannis, care are posibilitatea acceptării acestora, a retrimiterii lor în Parlament pentru o a treia analiză, sau a atacării acestora la Curtea Constituțională. Liberalii și USRiștii au anunțat, ieri, că vor ataca la CCR noile prevederi.
Protocoale secrete
Printre noutățile introduse de parlamentari în legile justiției se numă- ră eliminarea Președintelui României din procedura de numire a conducerii Înaltei Curți de Casație și Justiție.
De asemenea, potrivit pachetului legislative, toate informaţiile care privesc cooperarea instituţională între instanţe şi parchete, pe de-o parte, şi orice altă autoritate publică, pe de altă parte, precum şi actele administrative extrajudiciare emise sau încheiate de către sau între autorităţile publice care privesc sau afectează desfăşurarea procedurilor judiciare, prin derogare de la prevederile art. 12 din Legea 544/2001, devin informaţii de interes public la care accesul liber este garantat.
Răspunderea magistraților
Parlamentarii au mai decis că „statul, prin Ministerul Finanţelor Publice, va exercita acţiunea în regres împotriva judecătorului sau procurorului dacă, în urma raportului consultativ al Inspecţiei Judiciare, prevăzut la alineatul 7, şi al propriei evaluări, apreciază că eroarea judiciară a fost cauzată ca urmare a exercitării de judecător sau procuror a funcţiei cu rea credinţă sau gravă neglijenţă”. Termenul de exercitare a acţiunii în regres este de şase luni de la data comunicării raportului Inspecţiei Judiciare.